A vorbi frumos

A vorbi înseamnă a exprima prin cuvinte gânduri, sentimente, intenţii.

Vorbirea este specifică numai omului şi constituie cel de-al doilea sistem de semnalizare. Primul sistem de semnalizare este prezent atât la om, cât şi alte fiinţe şi este reprezentat prin senzaţii vizuale, auditive, olfactive (miros), gustative, cutanate (exteroceptive: tactile, termice şi dureroase) şi interoceptive pentru organele interne.

A vorbi frumos este o calitate şi denotă gradul superior de educaţie, instruire, cultură şi civilizaţie, bunul simţ, cei şapte ani de acasă şi mulţi ani de învăţătură privind convieţuire socială în armonie, respect reciproc şi bunăvoinţă.

Cu toţii admirăm o predică frumoasă a unui preot, o vorbă bună, plină de speranţă a unui medic, o lecţie reuşită sau un discurs excelent a unui dascăl sau politician şi chiar o discuţie, o conversaţie civilizată între oameni.

Dar în şi mai mare măsură dezaprobăm şi suntem dezamăgiţi de cuvinte urâte şi de un limbaj pornografic, murdar, pe care din păcate îl auzim din ce în ce mai frecvent pe stradă, în parcuri, în mijloace de transport, în presă şi emisiuni radio şi televiziune. Dacă suntem cu copii trebuie să fugim de aceşti vorbitori sau să schimbăm postul de emisie radio-tv. Mai ales după revoluţie unii au înţeles că democraţia înseamnă dreptul de a jigni, de a vorbi urât chiar şi în biserică şi nimeni n-are voie să-i oprească. Chiar şi filmele pentru copii şi adulţi sunt pline de violenţă şi au un impact nefast asupra copiilor şi tineretului. Ne mirăm de violenţa din şcoli şi societate. Aceasta este cauza la care se adaugă exemplul negativ din familie şi colectivităţi umane. Până şi fetele şi copiii îşi permit să folosească un limbaj nepotrivit, ruşinos şi la nimeni nu-i pasă. Mie îmi pasă şi deseori atrag atenţia vorbitorilor de acest tip să fie mai atenţi la cuvinte pentru că aud şi alţii, bineînţeles, cu riscul de a fi eu însumi agresat.

De aceea propun ca nimeni să nu mai tolereze un limbaj nepotrivit în public. Să formăm o opinie publică sănătoasă care admite numai un limbaj cuviincios, civilizat, educat, organele puterii – poliţia şi jandarmeria să intervină cu măsuri corective împotriva acelora care încalcă legile bunului simţ. Când am rugat poliţia să atragă atenţia unui grup că foloseşte în public un limbaj urât, mi s-a răspuns că nu este de datoria lor să intervină. Eu cred însă că poliţia şi jandarmeria are datoria să intervină în aceste situaţii , ajutaţi de opinia publică.

Altcumva, vom asista în continuare la o degradare tot accentuată a limbii noastre şi a nivelului de cultură şi civilizaţie a poporului nostru.

Viitorul este a frumosului. Frumosul în vorbire, comportare, în ţinută, în artă şi cultură, în mass-media, în arhitectură trebuie să învingă urâtul, bădărănia, obrăznicia, nesimţirea, violenţa şi incultura.

Dacă vrem să trăim în pace şi prietenie, în armonie şi bunăvoinţă între noi şi vecinii noştri, chiar şi cu alte popoare, trebuie să cultivăm la tineri, dar şi la noi înşine, trăsături pozitive, calitativ superioare ale omului. În acest scop, doamnelor şi domnilor vă propus să vorbim frumos. Să creăm în familie, la locul de muncă, în societate, o atmosferă plăcută, optimistă, un mic rai pe pământ, care ne va ajuta să convieţuim mai fericiţi. În Franţa, de exemplu, la sosirea la serviciu, colegele şi chiar colegii se îmbrăţişează şi se pupă între ei pentru bucuria revederii şi pentru a crea o ambianţă plăcută, stimulativă în muncă. Chiar şi în şcoli să se predea codul eticii şi conversaţiei civilizate, transmiterea corectă a frazelor şi a ideilor pentru a fi înţeleşi.

Personal, am avut norocul să ascult pe mari oameni de ştiinţă, academicieni: Iuliu Haţieganu, Constantin Dainoviciu, Victor Preda, Ion Baciu, Ştefan Pascu, Victor Bologa, Bartolomeu Anania etc., care m-au impresionat prin frumuseţea cuvintelor rostite şi puterea lor de comunicare.

Prin cuvinte şi vorbire frumoasă, corectă, civilizată, vom câştiga cu toţii, iar zicala „vorba dulce mult aduce” îşi va arăta forţa ei binefăcătoare pentru toţi. Ea exprimă experienţa milenară a poporului român. Să n-o uităm niciodată.

Vă mulţumesc că m-aţi înţeles.

Dr. Vasile Sopco