Cronici și Rebreniene

Noul volum al lui Iacob Naroș se intitulează Publicistică literară (2020-2024) și este structurat în trei capitole: I. Cărți și autori, II. Rebreniana erotică… și nu numai, III. Cronici măierene. Primul capitol cuprinde cronici pentru cărți de poezie, proză, publicistică, istorie literară, dicționare, epigrame. Cele mai reușite semnale le au: Constantin Cubleșan, cu antologia 101 Poezii (prefață de Mircea Braga), în care „Tema istorică se armonizează cu lumea și omul ca purtător de destin, dar și cu timpul și eternitatea, divinitatea și pierderea paradisului, viața și moartea, Binele și Răul, visul, amintirea, conștiința și fantasticul, canonul și abaterea de la el”; Ioan Pintea, tot cu 101 Poezii (prefață de Gheorghe Pârja), cu teme esențiale: „satul, copilăria, familia, bătrânețea, sacru și profan, timpul liturgic, viață, moarte, evocări, libertate, adevăr, frică, frig, dragoste etc.”; Ion Simuț cu volumul Cum se scrie istorie literară, cu „Reflecții libere despre modelul narativ al istoriei literare”, „Variante de istorii politice ale literaturii române”, „Vechiul și noul documentarism în istoria literară”, „Despre biografism și literatura confesivă după 1989”, „Biografismul etic și politic” etc.; Leon Iosif Grapini cu Locul desfătărilor, Povestiri cu tâlc, caracterizat de Irina Petraș drept „miniparabole cu final neașteptat și incitant”, pe care I. N. le prezintă succint, subliniind „varietatea stilistică, vocabularul, în special câteva expresii populare, proverbe și zicători, ziceri adaptate textului”; Mihai Zamfir cu Scurtă istorie, Panorama alternativă a literaturii române, volumele I și II, ediția a doua, considerat „un panoramic excepțional, redus la esențial sub forma unui text accesibil și lizibil, asemănător prozei literare”; Simona Antonescu cu romanul Ultima cruciadă, „cu treceri iscusite de la istoria reală la ficțiune, coincidențe și realități legate de cruciadă, de biserică, cometa Halley, pomenirea lui Iancu de Hunedoara și a victoriei lui lăudată de întreaga Europă, semn de mare cinste prin tragerea clopotelor zi de zi, la ora 12”, dar și cu Chiajna din Casa Mușatinilor, în care autoarea s-a folosit de legenda „cu un boier care s-a îndrăgostit de iele, una renunțând la viața de zână și l-a luat de soț, urmându-l la tron”; Olimpiu Nușfelean cu volumul de proză scurtă Ultima zi a Peștișorului de aur, considerate „mai mult decât romane în miniatură, adică adevărate povești în adevărata lor grandoare, nu de-o șchiopă, ci de dimensiuni incomensurabile”; Grigore Cotul cu volumul de epigrame Dureri de… cot, despre care prefațatorul Petru-Ioan Gârdea scrie: „Umorul lui Grigore Cotul este ironic, amar, ironic dojenitor, autoironic, el este un excelent partener de dialog umoristic, știe să râdă sănătos…”; Menuț Maximinian cu Copilul de apă, în versiune română și italiană, în care remarcă sensibilitatea și firea meditativă, nostalgică, catalogată „laconică, de notație, împlinită undeva între aforism și contemplația de tip haiku”, precum și cartea Frontiere etnologice, „bine documentată prin cultura tradițională, mai precis prin obiceiuri, îndemânări, îmbrăcăminte, mod de viață, dar și prin datini, credințe, tradiții etc.”. Precizăm că în acest capitol mai sunt recenzate cărți scrise de: Andrea H. Hedeș, Remus Valeriu-Giorgioni, Vasile Dâncu (senior), Valeriu Stancu, Cornel Cotuțiu, Marian Iancu, Icu Crăciun, Grigore Avram, Mircea Daroși, George Vulturescu, Lucian Perța, Monica Rohan, Ovidiu Pojar și Damaschin Pop-Buia.

În capitolul al II-lea, I. N. scrie despre eternul feminin la Liviu Rebreanu, urmărind cupluri celebre precum Nadina și Petre, Ilona și Apostol Bologa, Toma Pahonțu și Cristiana Belcineanu, Mădălina și Puiu Faranga, Liana și Dandu, Horia și domnița Rafaela, Solomia și Lixandru, dar comentează și dialogurile dintre Niculae Gheran și Virgil Rațiu.

În ultimul capitol, sunt puse cronici despre alte cărți scrise de: Emil Bălăi, Sever Ursa, Lazăr Avram, Ioan Partene, Icu Crăciun, Damaschin Pop-Buia, Grigore Cotul, Valer Scridonesi-Călin, Alexandru Ometiță, Leon Iosif Grapini, Ion Buzași, Menuț Maximinian, Cornel Cotuțiu.

Iată o carte care vă îndeamnă la o lectură fertilă pentru a vă proteja de plictiseală și solitudine.