Via Transilvanica, proiect cu valențe multiple, ce beneficiază de recunoaștere internațională

Dumnezeu în marea sa bunătate și dărnicie a înzestrat meleagurile noastre bistrițene cu ceea ce a avut mai bun și mai frumos. Ele se constituie într-o entitate fizico-geografică de un farmec și pitoresc aparte apreciată ca atare nu numai de cei din zona de baștină, pentru care nu poate fi, după cum e și firesc, decât admirabilă, dar și de oameni din afara acesteia. Numeroși călători nu numai români, dar și străini profund impresionați de frumusețea zonei au ținut să consemneze acest lucru. Astfel, scriitorul George Sion (18.05.1822 - 01.10.1892), membru titular al Academiei Române și al Astrei, în “Suvenire contemporane”, Editura Minerva, București, 1915, p. 267 scria: “ Cum trece cineva de Bistrița înainte și se afundă în Carpați este lovit la fiecare pas de vederea locurilor cele mai pitorești și mai desfătătoare. Natura este atât de bogată încât poate zice că a descălecat Dumnezeu pentru fericirea celor ce locuiesc aici”.

Tot astfel, călătorul englez Charles Bonner în lucrarea “Transilvania its products and people”, London, 1865, p. 417 scria:” Locurile pe care le-am vizitat îmi amintesc de peisaje din Valea Innului (râu ce curge pe teritoriul Elveției, Austriei și Germaniei – n.n.). Aici, de asemenea există așa numitul Little Land, o coamă de dealuri joase, ce urcă dintr-o dată în munți înalți. Chiar și acum (iarna) formele lor îndrăznețe cu gingașe pante erau foarte atractive, iar vara când copacii sunt plini de frunze și pășunile însuflețite de turme și cirezi scena trebuie să fie foarte atrăgătoare”.

Un alt mare iubitor al zonei, fostul Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, Bartolomeu Anania, (18.03.1921-31.01.2011) opina că: ” în peisajul mirific de la Piatra Fântânele e plăcut nu numai să trăiești și să muncești, dar chiar și să mori!”.

Oameni luminați au ținut să sublinieze în lucrările lor rolul și importanța factorului geografic și a celui demografic în dezvoltarea și progresul neamului românesc. Astfel, academicianul George Vâlsan, (21.01.1885-06.08.1935) într-o comunicare întitulată Mediul fizic extern și capitalul biologic național, ținută la Cluj, în 13 aprilie 1927, la solicitarea Secțiunii medicale și biopolitică a Societății Culturale Astra a ținut să remarce faptul că “ Poporul român de la nașterea lui e legat de Carpați.Oricare ar fi fost împrejurările istorice, Carpații n-au fost ostili românilor. De ei este legată strâns viața neamului nostru și poate numai lor le datorăm persistența noastră în vremurile cele mai vitrege. Ei au format axa pe care s-au fixat primele voivodate și tot pe ei s-au sprijinit principatele și regatul mai târziu”. Totodată, pe baza unei argumentații științifice vaste și solide întinsă pe 25 de pagini eruditul academician a conchis: „Mediul extern, mai ales sub aspectul său de avuții economice, poate influența direct și covârșitor bunăstarea materială și deci progresul neamului românesc, dacă acest popor este vrednic și știe să se folosească în chip de elementele geografice și de bogățiile cu care a fost dăruit acest pământ. În mod indirect acest mediu poate influența în bine asupra temperamentului și calităților sufletești ale poporului român, iarăși numai în cazul când acest popor, prin truda și ingeniozitatea sa, găsește mijlocul de a pune în valoare toate elementele favorabile oferite de pământul țării noastre.
Însușirile pământului și îndeosebi bogățiile sale materiale, permit dezvoltarea culturii și altor calități superioare, dar tot ele rămân sterpe, pot moleși sau degrada un popor, îndată ce acest popor nu are energia cuvenită, instinctul sau mintea, prin care să le facă folositoare. Mediul geografic poate fi un aliat, dar și un dușman al evoluției biologice a popoarelor. El este un suport necesar, un element de valoare pasivă oricât de mare, dar factor activ în făurirea evoluției biologice a unui popor, nu poate fi decât sub impulsul formațiunii umane, cuprinsă în acest mediu geografic. Esențial nu e factorul geografic, ci trupul sănătos și sufletul sănătos al unui popor. Singure acestea sunt în stare să transforme natura indiferentă într-o colaboratoare credincioasă în făurirea marilor destine ale popoarelor“(Buletinul eugenic și biopolitic No. 1-2/1928, Tipografia Cartea Românească S.A. Cluj, 1928).

Proiectul Via Transilvanica al Asociației Tășuleasa Social conceput de: Alin Uhlmann Ușeriu, Președintele acesteia, de Tibi Ușeriu, Marele Campion de la Artic Ultra, Voicu Bojan, Kitty Bojan și ceilalți membri din stafful asociației răspunde cerințelor formulate de iluștri noștri înaintași. Este un proiect cu valențe multiple, ce vizează promovarea turistică, ocrotirea frumuseților naturii, al mediului ambiant. Traseul măsoară 1400 km, începe la Mănăstirea Putna, supranumită de marele nostru poet național Mihai Eminescu “ Ierusalimul Neamului Românesc ” străbate județel e: Suceava, Bistrița Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți și se termină la Drobeta Turnu Severin, municipiu cu o importantă amplasare strategică și istorică Acesta cuprinde 20 de regiuni etnice și culturale diferite din România și aproximativ 400 de comunități, prezentând 12 situri din patrimoniul mondial UNESCO. Via Transilvanica este și un proiect al armoniei și bunei înțelegeri interumane, interculturale, interconfesionale și interetnice. Oamenii zonei au ajuns la concluzia că nu trebuie să se inventeze, implementeze și uzeze de obstacole, piedici, dificultăți artificiale în asigurarea concordiei, armoniei și bunei înțelegeri interumane.

Via Transilvanica a devenit un proiect cunoscut și apreciat. Dovada: Lisa Millard, polisportivă și turistă superperformantă, mamă a 5 copii și bunică cu nepoți din Canada, licențiată în biologie a devenit prima reprezentantă a sexului frumos, care a parcurs traseul turistic Via Transilvanica Da Capo al Fine, de la un capăt la celălalt, în perioada 01.05. - 27.06.2023. Meritul e și al companionilor și susținătorilor, respectiv a celor doi fii ai săi Rowan și Logan, ce i-au fost alături și au avut un rol esențial în această mare și importantă izbândă!

Probabil nu întâmplător Comisia Europeană și Europa Nostra au anunțat că Via Transilvanica, România a primit Premiul Europa Nostra pentru Patrimoniu 2023.Ceremonia de Decernare a Premiilor europene pentru patrimoniu urmând să aibă loc pe 28 septembrie 2023 la Palazzo del Cinema din Veneția cu participarea Ceciliei Bartoli, Președintele Europa Nostra și Margaritis Schinas, Vicepreședinte al Comisiei Europene.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5