Marcel Boloş, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Cetăţean de onoare al Becleanului!

În numele comunităţii şi al Consiliului Local Beclean, primarul Nicolae Moldovan i-a conferit ministrului investiţiilor şi proiectelor europene, Marcel Boloş, titlul de Cetăţean de onoare al oraşului Beclean. Evenimentul a fost găzduit de sala de şedinţe a Primăriei Beclean, alături de ministrul Marcel Boloş fiind invitaţi Jan Marek Lenczowski, preşedintele GAL Myslenice din Polonia, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa - Năsăud – Emil Radu Moldovan, prefectul Mica Oprea şi subprefecţii Decsei Atilla şi Ioan Zăgrean, senatorul Ioan Deneş, deputaţii Daniel Suciu, Robert Sighiartău şi Bogdan Ivan, primari din „Ţinutul Haiducilor”, primari de oraşe din Regiunea Nord-Vest, specialişti de la ADR Nord-Vest, şefi de instituţii deconcentrate, inspectorii şefi ai inspectoratelor din subordinea MAI, consilieri judeţeni şi locali, dar şi mulţi invitaţi.

         De asemenea, au dat curs invitaţiei şi Cetăţenii de onoare -  diplomatul şi universitarul dr. Liviu Maior, regizorul Radu Afrim, inspectorul şef al ISI BN, col. dr. ing. Constantin Florea.

În discursul său, ministrul Marcel Boloş a punctat câteva din reperele activităţii guvernamentale, inclusiv descentralizarea absorbţiei fondurilor europene în exerciţiul financiar 2021-2023. De asemenea, a subliniat parteneriatul cu administraţia beclenară.

„Să ştiţi, domnule primar, că meritaţi pe deplin titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului dumneavoastră pentru modul exemplar în care vă implicaţi în viaţa comunităţii, dar şi pentru felul în care gândiţi proiectele. Băile Figa au luat naştere, aşa cum spunem noi în Ardeal, de la un cioroi de apă, de la un izvor de apă şi, când veţi vedea acum, la inaugurare, ce s-a creat pe un pământ verde veţi rămâne uimiţi de ceea ce pot face fondurile europene.  Noi spunem adesea că fondurile europene schimbă vieţi.

         Vă felicit pentru munca depusă, pentru parteneriatul pe care-l aveţi cu Consiliul Judeţean, pentru faptul că niciodată nu aţi fost egoist şi aţi lăsat şi pe altul să vadă proiectele pe care le-aţi făcut şi aţi avut dăruirea să împărtăşiţi şi la alţii din experienţa dumneavoastră. Le mulţumesc, de asemenea, domnilor primari care au venit de departe. Sper să se bucure cu adevărat de un proiect născut aici, în această sală. Proiectul a durat cinci ani de zile. Nu pot decât să fiu pe deplin satisfăcut când văd că astfel de lucruri şi proiecte prind contur. Ştiu că aveţi pregătite proiectele pentru următoarea perioadă, ceea ce este o premieră naţională să fiu într-un loc în care portofoliul de proiecte stă şi aşteaptă doar deschiderea apelului de proiecte. Acesta este rodul parteneriatului pe care l-am avut, de asemenea, de-a lungul timpului, cum spunem în mod bisericesc, ascultarea de care domnul primar a dat dovadă pe deplin,  dar care  l-a adus în situaţia de a avea un portofoliu de proiecte matur. Felicitări pentru implicare, felicitări pentru faptul că sunteţi pregătit şi un exemplu pentru tot ceea ce înseamnă accesarea de fonduri la nivel naţional.

         Să ştiţi că şi Consiliului Judeţean cum ne prinde cum ne mai arde un portofoliu de proiecte care este pregătit tot la fel de matur pentru accesarea de fonduri. Deci, avem exemple de urmat şi sper să se multiplice cât mai bine aceste informaţii pentru ca şi celelalte autorităţi locale, primării, preşedinţi de consilii judeţene să poată să fie multiplicate şi să poată fi luate exemplu la nivel naţional”, a declarat, în cadru festiv, ministrul Marcel Boloş.  

Preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan, a menţionat că acordarea acestui titlu reprezintă „un gest de normalitate”, pentru că „trebuie să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului”.

„Aici avem două exemple de oameni, atât Nicu Moldovan, cât şi Marcel Boloş, care se potrivesc foarte bine cu sintagma „Omul sfinţeşte locul”. Momentele grele şi complicate unesc caractere puternice. Despre Beclean nu mai are rost să spun lucruri pentru că le cunoaşte toată lumea, până şi cei de rea credinţă pleacă capul. Nu ai cum să nu vezi că lucrurile s-au schimbat fundamental. Cred că atunci când domnul ministru Boloş a spus că Becleanul este dat ca exemplu nu a făcut nicio favoare Becleanului, nu a făcut altceva decât să arate realităţile, să arate că atunci când îţi doreşti ceva dinadins, poţi. Când îţi iubeşti comunitatea, când îţi iubeşti concetăţenii, poţi.

Merită acest titlu de Cetăţean pe deplin. Felicitări, Nicu! Felicitări Consiliului Local pentru înţelepciunea de care au dat dovadă să voteze în unanimitate un asemenea proiect. De asemenea, pe lângă felicitările pe care i le aduc de fiecare dată domnului ministru (…), această recompensă o mai merită câţiva zeci de oameni care lucrează în ADR Nord-Vest. (…) Am înţeles că există o singură variantă: să punem cu toţii umărul, să tragem într-o singură direcţie pentru a putea dezvolta regiunea. Astfel, Regiunea Nord-Vest este fruntaşă peste tot”, a declarat preşedintele Emil Radu Moldovan.

 

Comentarii

17/11/22 16:27
Vizitator

Dincolo de conferirea unor titluri precum cel de "Cetăţean de onoare" pentru unele realizări in domeniul atragerii de fonduri europene trebuie spus că mai e mult până departe. Automultumirea nu serveste la nimic.
La mai bine de 32 de ani de la Revolutia Română din Decembrie, 1989 si de la căderea comunismului România este incă un stat nereformat . Aceasta este principala cauză a prelungirii starii de tranzitie, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan economic, social si cultural. Romania a ieșit din comunism o țară săracă, obosită, incapabilă să se adapteze repede la modelul economiei de piață. Ca nivel de dezvoltare, eram cu zeci de ani în urma Europei Occidentale. Tranziția României a început cum nu se putea mai prost si practic nu s-a incheiat nici până astăzi. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Nici după aderarea la Uniunea Europeană in anul 2007 România nu a profitat prea mult din cauza lipsei de reforme interne si a centralizarii excesive, soldată cu atragerea scazută de fonduri europene.
De aceea, pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, sunt necesare reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
In prezent diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi aparatul administrativ este supradimensionat, fără să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. Prin regionalizare s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Există două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea constitutiei si introducerea categoriei administrative de „regiune” in legea fundamentală. A doua cale este mai simplă si se poate face fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta se poate face mai simplu prin reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
În plus la noi dintre cele 3.228 de orase si comune sau UAT -uri (unităti administrativ-teritoriale), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi a oferi servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean.
De aceea, in loc de tot felul de tergiversări fără noimă trebuie făcută cât mai curând posibil reforma administrativă. In plus, atragerea fondurilor europene, in special cele prevăzute pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este conditionată si de îndeplinirea celorlalte reforme propuse de România si agreate împreună cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5