Firul – Legătura între generaţii în Ţara Năsăudului. Expoziţie de cămeşi tradiţionale la Muzeul Grăniceresc Năsăudean

Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, Palatul Culturii Bistriţa şi Muzeul Grăniceresc Năsăudean organizează, la Muzeul din Năsăud, expoziţia „Firul – Legătura între generaţii în Ţara Năsăudului”, cuprinzând o parte din colecţia de cămeşi tradiţionale Menuţ Maximinian.
Vernisajul expoziţiei a avut loc în prezenţa unui public numeros format în mare parte din elevi de la Colegiul Naţional „George Coşbuc” Năsăud.
În deschidere, a fost un moment de dans cu trupa „Dancing Wings”, în coregrafia prof. Iulia Ficior, de la CN „George Coşbuc”, dar şi o doină interpretată de Amalia Ţuţuruga.
Amfitrionul manifestării a fost Dan Lucian Vaida, directorul Muzeului, iar dintre invitaţi îi amintim pe Dorin Vlaşin – primarul oraşului Năsăud, viceprimarul Marius Bodea, Gavril Ţărmure – managerul Palatului Culturii Bistriţa, istoricul de artă Vasile Duda, părintele Crin Triandafil Theodorescu, Ana Bodescu – meşter popular, „Tezaur Uman Viu”, împreună cu nora Cornelia Bodescu şi ea meşterul popular, Ioan Seni – preşedinte de onoare ASTRA Năsăud, artista Domnica Dologa, elevi şi cadre didactice.
„Mă bucur de fiecare dată când vin aici şi văd multă lume, lume bună, şi asta datorită, în primul rând, domnului director care este atât de implicat în tot ceea ce înseamnă viaţă culturală la nivelul comunităţii noastre, cu atât mai mult când vine vorba de Menuţ o face cu mult patos şi drag, tot ce ţine de cultura noastră, a Ţării Năsăudului. Despre cămăşi nu cred că sunt în măsură să vă spun foarte multe lucruri, dar sunt convins că în spatele acestei expoziţii a fost foarte multă muncă, implicare, determinare şi toate aprecierile şi cuvintele de laudă merg spre Menuţ. Felicitări pentru tot ceea ce faci, pentru faptul că păstrezi tradiţia, că o duci mai departe, pentru implicarea pe care o ai la nivelul comunităţii noastre, a Ţării Năsăudului, a întregului judeţ. Toată lumea te cunoaşte ca pe un om al locului" a declarat primarul Dorin Vlaşin.
Gavril Ţărmure, managerul Palatului Culturii Bistriţa, a punctat printre altele: „cu cât sunt cămeşile mai vechi cu atât sunt mai elegante şi mai simple. Toţi bărbaţii purtau aceste cămăşi, iar cele de sărbătoare, mai ales la Paşti şi la Crăciun. Este de lăudat Menuţ Maximinian că a conservat aceste piese, că le-a întreţinut foarte bine, deşi sunt foarte vechi. Am găzduit întâlnirea Asociaţiei de Ştiinţe Etnologice, fiind specialişti de la universităţi şi muzee din întreaga ţară. Menuţ s-a descurcat excelent, fiind foarte apreciat în rândul specialiştilor. Ne-am bucurat atunci şi de vernisajul acestei expoziţii, fiind lansate, cu acest prilej, şi cărţile „Poveştile Bistriţei” şi „Frontiere etnologice”, a lui Menuţ, dar şi Caietul atelier al expoziţiei. Am avut o colaborare interesantă pornind de la aceste cămăşi şi personalităţile care le-au creat şi, făcând o legătură cu viziunile de azi ale Universităţii de Arte din Cluj-Napoca. Vorbim despre eleganţa şi bunul gust al ţărăncilor noastre care au fost model şi pentru artiştii vizuali”.

„Când vorbim despre tradiţie simţim că aceasta se pierde şi atunci încercăm să suplinim prin vernisarea unor astfel de expoziţii. Şi această expoziţie aduce o lume de altădată pe care o vedem mai puţin în realitate. Prin colaborarea noastră cu Universitatea de Arte ne-am propus să arătăm că legătura între generaţii continuă, acest mod de plasare a textilelor în actualitate fiind cu rădăcini tradiţionale, însă extrem de contemporane. Folosind aceste mijloace tradiţionale putem obţine astfel forme artistice noi pentru spaţiu ultra contemporan de azi tocmai pentru că are acea autenticitate. În zona Năsăudului ni se pare că elementele de decor care se concentrează pe zona umerilor aduc cumva cu zona militară pentru că a existat, la un moment dat, un model care poate fi preluat şi în gospodăria tradiţională. În secolele XVIII-XIX s-a definit modelul de costum tradiţional în zonă tocmai pentru că a existat un vârf de elite ce a devenit exemplu pentru ceilalţi care a conturat un stil dus mai departe de partea tradiţională. Prin această expoziţie rememorăm modele pe care le-am putea pierde, având o ladă de zestre dăruită de Menuţ Maximinian la care ne vom putea întoarce şi privi înapoi la elemente concrete care să ne fie modele pentru perioada care urmează. Iar dacă artiştii plastici se inspiră din aceste modele înseamnă că nu este totul pierdut” – istoricul de artă Vasile Duda.
„Privim nu doar un costum ci şi o uniformă militară. Până când grănicerii au introdus uniforma militară, strămoşii noştri au purtat aceste cămeşi pe frontul de luptă. Există o anumită sacralitate în această ţinută purtată de oameni şi la biserică, un fel de ilustră amintire a hainei de lumină pe care însuşi Mântuitorul a îmbrăcat-o. Mă consider privilegiat că am fost ales printre cei care vorbesc la această expoziţie şi-l felicit pe cel care a trudit pentru adunarea acestor nestemate” – părintele Crin Triandafil Theodorescu.
„Cămeşa tradiţională face parte din cea mai mare zestre care ne-a lăsat-o moşii şi strămoşii noştri. Întâi a fost cămeşa de cânepă cu care s-a lucrat la câmp, cu şire mai puţine sau deloc, apoi la oamenii bogaţi cămeşa de purtat a fost din cânepă amestecată cu bumbac, apoi cămeşă mai bogată la feciorul care a fost de joc, cu guler cu mărgele şi cu cipcă la poală. Eu între mărgele m-am născut şi cu astea lucru pentru că-mi sunt dragi. Trebuie să ştim cum şi când să purtăm costumul popular şi să nu mai amestecăm, cum văd la femeie, pieptar cu ciucuri care este al feciorilor. Să ne bucurăm şi să ducem mai departe aceste haine din lada de zestre” – meşterul popular Ana Bodescu.
„Costumul popular face parte din fiinţa mea. Respect foarte mult ceea ce au făcut înaintaşii noştri. Femeile au vrut ca soţii lor, ca feciorii lor să fie foarte frumoşi de aceea unele cămăşi sunt mai înflorate. Menuţ este prietenul meu şi mă bucur că promovează autenticul, fiind un specialist de apreciat. Aş vrea ca toţi interpreţii de muzică populară să respecte acest costum popular. Eu cred că aceste cămăşi vor rezista, pentru că, dacă mergem în fiecare familie, în lada de zestre, găsim aceste cămăşi” – Domnica Dologa
„Cămăşile acestea au fost purtate la jocul satului, iar eu, în copilărie, m-am bucurat să văd oamenii frumoşi din Ţara Năsăudului în mijlocul uliţei cum se bucurau împreună sub arcuşul ceterii. Felicit pe colecţionar pentru această ladă de zestre extraordinară, dar şi pentru faptul că aşază tradiţiile noastră în cărţi spre nemurire” – Ioan Seni, preşedinte de onoare ASTRA Năsăud.
„Această expoziţie a fost deschisă în perioada Mărţişorului şi a venirii primăverii tocmai pentru că în satele noastre acum lucrau femeile pentru ca feciorii lor să aibă cămeşi noi cu care să iasă la jocul de Paşti. În fiecare cămeşă găsim o poveste a unui bunic care a purtat-o, poate, înainte de a merge la război sau cu care a fost mire, cu care s-a dus la arat pentru asigurarea traiului din gospodărie. Este oglinda femeilor harnice din satele năsăudene care au dat toată priceperea, înţelepciunea şi dragostea lor în cusutul acestora. Putem fi mândri că avem o asemenea ladă de zestre. Eu am purtat aceste cămăşi şi în mijlocul românilor din Spania, la Institutul Cultural Român şi la Ambasada României, dar şi departe peste Ocean, în întâlnirile literare de la New York sau din Malaezia. Întotdeauna voi fi mândru de rădăcinile noastre şi de aceea le promovez” – Menuţ Maximinian.
Expoziţia poate fi vizitată la Muzeul Grăniceresc până la Paşti, astfel cei care trec pragul Muzeului bucurându-se de lada de zestre strămoşească care era scoasă la lumină de străbunii noştri la Marele Praznic al Învierii.

Comentarii

13/03/24 14:37
Delia Velescu

FELICITARI!
Cu gânduri minunate de Tara Nasaudului!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5