Educație și prejudecăți

„Despre credința unora dintre noi în adevărul marxismului” este un strâns comentariu filozofic, apărut pe prima pagină a publicației, semnat de Horia-Roman Patapievici. Încipitul enunță: „Nu există argument pozitiv în favoarea marxismului”, adică un argument pozitiv în favoarea unei doctrine politice. Doctrina marxistă, marxismul, acum strecurându-se în pletora frâmântată de contemporani, teoretizată și aplicată drept morală virtuoasă, identificată neomarxism, este exersat/ă de mulți comentatori, de aiurea dar și de aici, cum ar fi Vladimir Tismăneanu, printre alții. Concluzia celor exprimate – conchiderea postargumentelor – este adusă dimpreună cu Spinoza, după lucrarea sa Ethica: „Spinoza spunea că așa cum lumina se manifestă pe ea însăși și în același timp pune în evidență întunericul, tot așa și adevărul este standard atât pentru el, cât și pentru fals. (...) Or, deoarece falsul nu poate fi niciodată standard pentru adevăr, capacitatea marxismului de a denunța falsul nu poate constitui o dovadă a adevărului său. Singura dovadă pozitivă în favoarea marxismului, adică una dedusă din adevărul doctrinei sale, este capacitatea de a distruge lumea. Pe aceasta a dovedit-o; tot restul l-a infirmat”. Nici ideologia neomarxistă nu se abate de la capacitatea de distrugere a lumii prin tehnici moderne și metode „noi” de aplicare – dacă am observat corect.
Alexandru Maniu dezbate concluziv „tema” Reeducarea soft, aducând în discuție „educația despre prejudecățile inconștiente”, răspândită în mai multe corporații americane, în instituții de educație și a mediului de muncă, dar și în multe corporații și instituții similare europene, întrucât influențele globale, doctrinare și ideologice nu pot și nici nu se intenționează să fie „controlate”, dimpotrivă. Alexandru Maniu atrage atenția în felul următor: „...Ideologia rasismului sau bigotismului implicit aduce foarte mult cu ideologia creștină a păcatului original, cu slujbele de educare în masă a angajaților și slujbele de expiere a păcatului, prin spovedanie și înpărtășanie. (...) Mesajul esențial este simplu și de efect: ești moralmente «defect». Păcătuiești chiar și fără să știi. Primul pas spre ispășire este să accepți că nu ai control asupra rasismului/ bigotismului tău și să te lași pe mâna unei forțe superioare, care-ți va ghida pașii. Nu e clar care este această forță în cazul sfintei doctrine a rasismului sistemic, ca element esențial în ideologia identitară de extremă stânga, dat fiind că nu avem figuri tutelare sau carismatice în această ideologie cu valențe de cult... Maniera în care se fac aceste ședințe obligatorii de îndoctrinare în ideologia rasismului sistemic, în care angajații își recunosc vini închipuite și poartă mereu cu ei stigamatul de a fi reprezentanții unei categorii «căzute», sau «întinate» (rasa albă, sau mai rău, bărbatul alb) amintește, în chip sinistru, de reeducarea comunistă, pe care noi și alte nații nefericite au cunoscut-o în cel mai brutal mod cu putință”...
Mai multe materiale din sumarul revistei merită atenție spre lecturare, semnate de: Cornel Ungureanu (Ion Negoițescu, în vremea amintirilor); interviu cu Pia Brînzeu, intitulat Obsesia Shakespeare, realizat de Cristian Pătrășconiu; ancheta literară Câini sau Pisici? 1.Ce aveți? Ce (& de ce) preferați? – răspund scriitori, jurnaliști etc. – cel mai cuminte răspuns îl dă teologul Ioan Alexandru Tofan; Valentin Constantin (De ce să privim în direcția opusă – despre Ziua Franței); lansarea de carte și expoziția Constantin Flondor – Remember organizate la Galeria Jecza, Timișoara; Ioan T. Morar (Sărbătoarea Muzicii și a mea – de 21 iunie a.c., în Franța)...
Scriu despre cărți: Alexandru Oravițan («Farmecul vieților distruse. Câteva reflecții despre ratare» de Angelo Mitchievici – Ed. Humanitas, 2022, «Dumnezeu nu emort. Interceptări. Note informative» de Cristian Tudor Popescu – Ed. Polirom, 2022); Grațiela Benga («Personaje ale teoriei, ființe ale ficțiunii» de Laura Pavel – Ed. Institutul European, 2021, «maki for 2» versuri de Adelina Pascale – Casa de Editură Max Blecher, 2021); Vasile Popovici («O cartografie a invizibilului» antologie lirică de Vasile Dan – Ed. Rocart, 2021); Alexandru Colțan («Românii și Europa Mediană. Contribuții la tipologia culturală a Europei» de Ovidiu Pecican – Ed. Polirom, 2021, «Levitația» poeme de Radu Sergiu Ruba – Ed. Tracus Arte, 2021); Dan C. Mihăilescu («A șaptea viață a lui Alexandru Royce» și alte cărți de Mihai Măniuțiu) etc.