Reeducarea prin tortură

            Ce publicație elegantă! SCRIPTOR, Iași – redacția: Cezar Baciu (secretar de red.), Frăguța Zaharia, Ema Luca, Cornelia Apetroaie, Șerban Axinte, Lucian Vasiliu (coordonare generală), cărora li se adaugă echipa tehnică-administrativă.

            Din sumarul foarte bogat, în mod forțat selectiv-rezumativ, comentez numai un material, actual și necesar. Cu impact scriptic-atitudinal, comentariul este semnat de Anastasia Dumitru, intitulat „Manifest pentru Memorie” (da, Memorie, cu M mare!). Scriam cu zile în urmă, analizând o carte importantă, cu titlul Suferinața nu se dă la frați. Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă din Munții Apuseni (1948-1958) de Cornel Jurju și Cosmin Budeancă (Ed. Polirom, 2022), următoarele: «Suferința nu se dă la frați... este o carte cu atât mai importantă cu cât, de vreo 25 de ani, și astăzi, tot mai mulți „performeri” și „formatori de opinie” trompetează prin intermediul tv, unde radio și rețele de socializare, prin cărți publicate că: „tare mai devenim dilematici când e vorba de istoria națiunii”, sau „cu cât uităm istoria proprie, cu atât devenim mai occidentali”, ori, luați seamă!, cu vădită intenție incriminatoare: „tema martirilor din Munții României, este și a devenit o temă depășită și anostă”, temă pe care ar vrea să o vadă interzisă prin lege un anume Alexandru Florian, șeful Institutului de Studierea Holocaustului ’Elie Wiesel’ din București». (Acest Al. Florian, alături de L. Boia, UDMR , H.R. Patapripeici, V. Tismăneanu, nu se află la prima tentativă de hulă împotriva culturii și istoriei românești, cerând cu vehemență să „fie toți marginalizați până la uitare”: cum sunt foști deținuți politici: Mircea Vulcănescu, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Preotul Calciu etc. și personalități ale culturii române: M. Eliade, Vintilă Horia, C. Noica, E. Cioran, E. Ionesco ș.a.m.d.!) Citez din Manifest pentru Memorire, pomenit mai sus:

                „În 2022, Fundația Culturală Memoria, Filiala Argeș, editează un alt volum ce conține comunicările Simpozionului ’Experimentul Pitești’ – Reeducarea prin tortură, conferințe prezentate la Simpozionul Internațional desfășurat la Pitești, în octombrie 2021. Cele 21 de ediții PERT au fost inițiate și coordonate de prof. univ. dr. Ilie Popa, care a publicat și masivele volume, veritabile documente ale istoriei recente, prin care se reconstituie adevărul încă neștiut măsluit de falsificatorii din era comunistă. Colectivul redacțional și comitetul științific este alcătuit din români din țară și din străinătate, cărțile fiind tipărite cu sprijin oferit de profesorul universitar dr. Cornel Constantinescu, din Elveția, picturile prezentate în volum aparținând lui Sorin Feraru, din SUA. Volumul publicat în 2022 este structurat în trei secțiuni, în partea introductivă sunt Directivele de bază ale NKVD-lui pentru țările din orbita comunistă, o internațională a terorismului comunist, apoi sunt amintite consecințele acestor directive care au dus la experimentul criminal de la Pitești, „cea mai teribilă barbarie a lumii contemporane”, după cum scria și Al. Soljenițîn, citat în motto-ul cărții. Profesorul universitar Gheorghe Boldur Lățescu, fost deținut, trecut prin reeducările de la Pitești, prezintă un scurt studiu intitulat Manifest anticomunist. Partea I, Experimentul Pitești – reeducarea prin tortură, conține 5 lucrări; partea a II-a, Alte forme și aspecte de represiune din perioada dictaturilor comuniste, cea mai dezvoltată, include 28 de lucrări, iar ultima secțiune, Istoria românilor și alte aspecte despre communism cu semnificative urmări și în perioada actuală, conține 13 lucrări. Profesorul universitar Gheorghe Boldur Lățescu identifică impactul Manifestului Partidului Comunist

scris de Karl Marx și Friedrich Engels, idei care au dus la încrâncenarea urii și a conflictelor între oameni, la proliferarea regimurilor de dictatură și teroare, precum și la crimele sângeroase cu caracter de genocid afectând sute de milioane de oameni”.

            Scriu despre cărți: Nicolae Leahu despre volumul monograf-eseistic «Cezar Ivănescu, un oaspete al Nirvanei» de Cassian Maria Spiridon – Ed. Junimea, 2023 (la Iași fucționează și o librărie „Cezar Ivănescu”, bravo lor!); Ioan Răducea despre «Povestiri adevărate. Memorii» de Ioan Scurtu – Ed. Junimea; Simona Modeanu despre cărți de Doru Scărlătescu cu „temă” specificată: «M. Eminescu»; Ștefan Vida Marinescu despre despre volumul lui George Vulturescu, «Lecturi. „Pe rouă, pe ceață…”. 21 de scriitori în eseuri critice» – Ed. Junimea etc. 

            „Scriptor” publică un dosar in Memoriam, Ștefan Oprea, scriitor, jurnalist, intelectual de rară ținută morală și civică.