CARTEA ŞCOLII GENERALE ,,MIHAI EMINESCU” DIN NĂSĂUD (1983-2008)

La finele anului trecut, la Editura Napoca Star din Cluj-Napoca a apărut un volum consistent, intitulat ,,O şcoală după un sfert de veac” (real, 1984-2009 s.n.), autori Ioan Mititean şi Lucreţia Mititean, doi dascăli cu state vechi şi o bogată experienţă; 543 pagini, format A.5, plus alte 10 pagini cu fotografii color şi alb-negru, care completează alte peste 300 de fotografii alb-negru, presărate în paginile sale. Păcat că unele nu au claritatea şi acurateţea necesare. Vina nu aparţine autorilor, ci editurii.

Am răsfoit-o şi citit-o secvenţial în mai multe rânduri. Am citit capitole şi subcapitole din ea, pasaje întregi. Pot spune că este o lucrare voluminoasă, bine documentată, reuşită, scrisă cu pasiune şi dragoste de cei doi dascăli, care şi-au etalat din nou spiritul creator şi valoarea lor de pedagogi responsabili şi formatori de caractere şi tinere talente. Lucrarea trebuie apreciată la valoarea sa, menţionând că este a doua monografie şcolară din Năsăud, apărută după 1990, după cea a Liceului Silvic, scrisă de prof. Radu Băeş, la fel o monografie destul de reuşită şi bine structurată, amplu documentată.

Volumul se deschide cu un cuvânt din partea primarului Oraşului Năsăud, ing. Dumitru Mureşan, intitulat ,,Cartea cărţilor, ce aduce o rază de lumină pe tărâmul educaţiei”, care-i apreciază pe cei doi pedagogi în tot ceea ce fac cu pasiune şi credinţă, urmat de Imnul Şcolii (versuri Bogdan Spiridonică, muzica Alexe Cecilia). În continuare, autorii îşi expun argumentele care i-au determinat să scrie o asemenea carte, pentru că ,,ştim să preţuim cel mai valoros tezaur al societăţii – copilul.”

Sunt prezentate o serie de date semnificative din istoria Năsăudului şi a şcolilor sale, conducerea şcolii în cei 25 de ani (1984-2009), directorii în portrete în cuvinte, directorii adjuncţi, directorii educativi şi bineînţeles personalul didactic.

Un capitol special este acordat în portrete distincte tip ,,C.V.” unor mari şi valoroşi dascăli năsăudeni, trecuţi în eternitate: Grigore Găzdac, Alexandru Figan, Ioan Cuibuş, Georgina Lipan, Eva Ţărlescu, Ana Istrate, Ana Miu, Quitus Cosma, Maria Bârlădeanu, Ioan Pop, George Sârb, Vasile Cotuţiu, Sânzâiana Chirilă, Alexandru Giurgiucă, Gavrilă Tomi şi Ovidiu Toma.

În continuare, autorii schiţează principalele coordonate ale obiectelor de studiu pentru ciclul primar: limba română, limbile străine, istoria, geografia, ştiinţele naturii, matematica, fizica, chimia, lucrările practice – educaţia tehnologică, desenul, muzica, educaţia fizică, religia şi logopedia. Sunt schiţate într-un cadru foarte precis şi interesant trăsăturile şi rolul fiecărui obiect în formarea elevilor.

Următoarele capitole şi subcapitole sunt acordate activităţii didactice şi metodice, performanţelor elevilor (16 elevi de aici sunt doctori sau doctoranzi în ştiinţe), elevi care prin studii superioare au ajuns la MICROSOFT – SUA : Cristi Sălvan şi Emil Cicoş, care au avut ca învăţătoare pe Angela Baciu.

Detalii semnificative sunt aduse în prim plan privind rolul acestei şcoli în care s-a găzduit între 27-29 mai 1977 şi s-a aniversat 200 de ani de învăţământ pedagogic năsăudean, care a dat mari personalităţi neamului românesc: Ioan Marian (1796-1845), Vasile Petri (1833-1905), Solomon Haliţă (1859-1926), Sandu Manoliu (1896-1930), Grigore Găzdac (1923-2002) ş.a.

Interesante mi se par şi proiectele de lecţii (p.356-375), proiectul de tehnologie didactică (p.357-361), urmate de prezentarea învăţătorilor actuali ai şcolii: Victoria Costea, Elenuţa Timiş, Ioan Secoban, Ana Octavia Ilovan, Camelia Crina Buzzi (Vranău), Dorina Ordace, Ana Ienciu, Mariana Mureşan (Prădan), Mariana Burduhos, Lenuţa Sidor şi Ileana Ştetz.

Autorii, iubitori de ştiinţă, artă, cultură şi frumos au făcut o tratare simplă a lucrării cu tentă pluridisciplinară. Au adunat date despre activităţile culturale ale Ansamblului ,,Muguraşul”, condus cu mult suflet şi dăruire de prof. Ioan Talpoş, revista şcolară ,,Plus” cu 10 apariţii, dascălii cu înclinaţii spre arta scrisului prin poezie şi publicistică (Spiridonică Bogdan, Lucreţia Mititean, Elena M.Câmpan şi Ioan Mititean), în scrisul istoric, al ştiinţei (prof. Traian Pavelea şi prof. Ştefan Kovacs), participarea acestei şcoli la o sumedenie de activităţi culturale, sportive, ecologice şi de înfrumuseţare a şcolii, relaţiile cu mass-media, activităţile pe bază de voluntariat şi altele.

Volumul se încheie cu o serie de informaţii despre biblioteca şcolii, C.A.R-ul în sprijinul dascălilor, colectivul didactic la un sfert de veac, promoţia sfertului de veac (2007-2008), unele chestiuni administrativ-gospodăreşti, date despre personalul auxiliar, colaborarea cu alte şcoli şi instituţii, un frumos cuvânt de încheiere semnat de cei doi autori. Şi bineînţeles cu o bibliografie (în total 17 lucrări), care arată o parte din sursa de inspiraţie folosită de autori pe timpul documentării şi scrierii efective.

Sincer să fiu, volumul este impresionant, m-a impresionat plăcut. El vădeşte o muncă serioasă şi tenace din partea celor doi dascăli ai şcolii năsăudene, care prin această carte scrisă cu o tentă pozitivă va răscoli multe spirite în ambele sensuri şi pozitive şi negative pentru unii ,,mai răutăcioşi”, care vor spune că şi ei pot să facă aşa ceva, dar nu fac. Desigur că de spus orice este foarte uşor, dar de făcut ceva concret este mai greu de 100 de ori.

Cu permisiunea celor doi autori, pe care-i cunosc foarte bine şi stimez, îmi permit într-o frază să fac şi câteva mici sugestii. Se impunea o mai bună structurare pe capitole a cuprinsului, pe capitole numerotate şi cu subcapitole adiacente, adică o mai bună sistematizare, lucrul cu aparatul critic care-i o regulă ştiinţifică de prim rang pentru o asemenea carte, cu sute şi sute de informaţii, care trebuie menţionate de unde sunt preluate. La fel şi bibliografia care ar trebui şi este real cu mult mai vastă, la o primă apreciere a mea ea trece de cifra de peste 50 de lucrări, la care ar fi trebuit să fie făcute referinţe şi trimitere în text şi la subsol.

Felicit în modul cel mai călduros pe cei doi dascăli, doamna Lucreţia Mititean şi domnul Ioan Mititean, care prin acest volum au pus o cărămidă serioasă la istoria învăţământului năsăudean, îndeplinindu-şi un obiectiv de mult visat. Închei cu întrebarea: Pe când va avea o monografie completă şi Colegiul Naţional ,,George Coşbuc”?, ... care-i stopată la nivelul anului 1913 (Virgil Şotropa, Nicolae Drăganu) şi bineînţeles preluată atât cât s-a putut (cenzurată) în 1988, doar cu o ,,mititică” – micromonografie (105 pagini). Cine s-o scrie?! Năsăudenii, că dacă nu ... clujenii (năsăudenii stabiliţi în Cluj-Napoca s.n.). Eu cred că năsăudenii.

Cinste muncii şi eforturilor celor doi bravi dascăli!

Dr. Vasile Şt. Tutula