Suedia – între tradiţie şi pragmatism (I) Pădurea(1)

Pădure,pădure, pădure…

Brăzdată de şosele exasperant de lungi şi imprevizibil de minuţios configurate, drepte sau curbate, trasate parcă de săgeţile necruţătoare ale unor vikingi uriaşi.

Brazi, mesteceni, brazi, mesteceni…

Ai putea spune că un creator bizar şi nonconformist a dotat această ţară cu o pă- dure uriaşă de peste 1200 km. lungime, doar pentru a-şi dovedi nesfârşita mărinimie, dar nu şi un cât de mic efort de imaginaţie: nu numai pentru puţinele esenţe care o populează, ci şi pentru că îţi trebuie o eternitate să o parcurgi, fie chiar la volanul unei maşini, ca să nu mai vorbim că ai străbate-o cu piciorul. Dacă nu ai însă curiozitatea să-i pătrunzi labirinturile…

Pădurea suedeză dă sensul existenţial al acestui popor evoluând din preistorie. Ea i-a dat vigoarea unui neam de luptători, gata să înfrunte elfii şi trolii, dar şi animalele sălbatice, clima potrivnică, toţi laolaltă însă aliaţi de nădejde împotriva duş- manilor cotropitori. Pădurea şi apa, lacurile, salbele de lacuri ce albăstresc, într-o de- zordine încântătoare, marea aurului verde, le-au dăruit localnicilor şi sursele de suprevieţuire: focul pentru prelucrarea resurselor, căldura căminului şi pregătirea hra- nei zilnice; lemnul pentru construcţii; fructele şi plantele comestibile, disponibilităţile cinegetice şi piscicole. Tot codrul acesta multimilenar le-a imprimat locuitorilor şi caracteristicile firii şi conduitei: taciturni, serioşi, tenace, harnici şi cinstiţi. Pe oriunde ai străbate ţara, o s-o vezi presărată de locuinţe de lemn nu foarte variate ca arhitec- tură, nu înalte şi largi, dar cu un spaţiu extrem de judicios folosit şi dotate cu toate uti- lităţile civilizaţiei, indiferent de amplasament: apă curentă, canalizare, electricitate, televiziune-internet, poştă, serviciu de salubritate, eficienţă a intervenţiilor sanitare şi de pompieri. Am văzut „sate” populate de 3-4 familii, în inima pădurii, unde toate aceste utilităţi funcţionau cotidian cu un firesc care în unele ţări est-europene nu va fi posibil nici după un secol de eforturi economice. În Suedia însă uniformitatea în confort şi acces la civilizaţie n-a mai fost apanajul unui Creator fără imaginaţie, ci a acestor oameni, a căror muncă îndelungată şi temeinică a produs efectele scontate pentru a le uşura o existenţă nu tocmai fastă.

Oriunde în pădure vei regăsi urmele acestei munci titanice: de la fermele zootehnice, unde cresc vite şi cai, înconjurate de spaţii de păşunat marcate cu cabluri electrice, ce ţin locul păstorilor, sau mici terenuri agricole, unde baloţii de furaje, etan- şaţi în folii speciale îşi aşteaptă rândul la hrana animalelor, la exploataţii forestiere, un- de utilaje ultrafiabile şi eficiente taie, fasonează şi cară lemnul, scot rădăcinile şi în- dreraptă toată această materie primă spre fabricile de prelucrare, la fel de eficiente, pentru că folosesc puţină mână de lucru, dar utilaje complexe, coordonate de computer. Şi tot în pădure, pentru zilele de repaus, găseşti campinguri şi căsuţe de va- canţă, pe malurile pitoreştilor lacuri cu apă limpede şi afundul garnisit cu granit şi co-lorat în roşu, de la oxidul de fier, ce trădează pretutindeni posibile rezerve din acest metal. Nimic ostentativ, doar sobru, util şi confortabil, pentru binele şi receerea oame- nilor, oricine ar fi ei.

Suedia, ian. 2009 Mihai Litinschi