Rolul creativităţii şi al procesului de creaţie în conturarea personalităţii creative

Creativitatea este o trăsătură general-umană. Tot ceea ce depăşeşte, în viaţa de toate zilele, limitele rutinei şi cuprinde măcar un dram de noutate, poate fi numit proces creator. Privită în ansamblu, noţiunea de creativitate nu se referă atât la un construct teoretic precis, cât şi la o rubrică generală, în care sunt incluse, ca aspecte psihologice, atât procesul de creaţie, cât şi personalitatea creativă. Creativitatea nu este o capacitate psihică autonomă, ci este rezultanta organizării optime a unor factori de personalitate diferiţi. Ea nu este o dimensiune în plus a personalităţii, ci efectul conlucrării unor procese psihice variate în condiţii favorabile. Ca rezultantă a întregii personalităţi, creativitatea există numai sub forme specifice: creativitate artistică, ştiinţifică, tehnică etc. Produsele creaţiei pot fi reprezentări artistice, teorii, idei, tehnologii etc. Creativitatea este, deci, o disponibilitate, o potenţialitate a personalităţii.. Creaţia este manifestarea acestei disponibilităţi în condiţii prielnice, transformarea în act a unei potenţialităţi.

Definirea creativităţii se face, aşadar, prin referire la produsele creaţiei, în ultimă instanţă ele dau marca personalităţii creative.

Un produs e nou dacă nu este simpla reproducere a unor produse anterioare, dacă este un unicat, care poate, va face obiectul unor reproduceri ulterioare. Un produs este valoros, dacă prin el se rezolvă o problemă, sporeşte adaptabilitatea la mediu a creatorului/grupului său sau schimbă condiţiile existenţei acestuia.

Creativitatea poate fi individuală sau socială. Vorbim de creativitate individuală atunci când avem de-a face cu noul raportat la sfera experienţelor individuale, respectiv despre creativitatea socială atunci când acest nou este raportat la cultură. Creativitatea individuală este vitală pentru dezvoltarea individului, constituie premisa creativităţii sociale, indispensabilă oricărei societăţi sau oricărei culturi.

Sub raport psihologic, aspectul cel mai important al creativităţii este procesul de creaţie. Procesul de creaţie nu urmează un tipar unic, modalităţile de realizare a unui produs nou şi valoros pentru societate sunt variate, purtând amprenta personalităţii creative. Rezultatul evident al procesului de creaţie îl reprezintă creaţia. Creaţia este rezultatul convergenţei factorilor cognitivi cu cei emoţionali, motivaţionali etc. Constelaţia acestor factori fiind extrem de complexă, putem asocia termenul de creaţie cu cel de gândire divergentă, care se caracterizează prin flexibilitate, fluenţă şi originalitate.

Prin analiza atentă şi minuţioasă a celor scrise mai sus, putem constata că există un feed-bech între noţiunile de creativitate, proces de creaţie şi personalitate creativă, care se reflectă în aplicarea la clasă a acestor aspecte psihologice, astfel încât să se obţină, prin muncă asiduă şi valorificare a potenţialului creativ al elevilor înzestraţi cu veleităţi creative, performanţe mult dorite şi binemeritate.

prof. Codruţa Liliana Pop,

Şcoala Generală „Florian Porcius” Rodna

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5