Primarii aleşi într-un tur sau două de scrutin? În 2012, doar în 17 localităţi din judeţ se impunea turul 2

Tema alegerii primarilor, într-un tur sau două de scrutin, a agitat scena politică românească în ultima perioadă. Pe de o parte, se invocă nevoia reprezentativităţii, aducă primarul să întrunească cât mai multe voturi, să fie „emanaţia” comunităţii, pe de altă parte se spune că al doilea tur nu aduce nimic în plus, ba, mai mult, prezenţa scade, implicit şi numărul de voturi al câştigătorului. În plus, se aduc în discuţie şi cheltuielile suplimentare, asta pentru birouri electorale, de la Bucureşti şi până în cel mai îndepărtat sat, tipizate şi buletine de vot.

         Primul-ministru Dacian Cioloş, după întâlnirea cu liderii partidelor parlamentare, a explicat că, atâta timp cât nu există consens, rezolvarea e în Parlament, iar nu la Executiv, printr-o ordonanţă de urgenţă.

***

         Pentru Bistriţa-Năsăud, statisticile de la ultimele două campanii de alegeri locale, din 2008 şi 2012, arată faptul că majoritatea primarilor aleşi întrunesc peste 50% din voturi, încă de la primul scrutin. Mai mult, primarul Bistriţei a obţinut mai multe voturi în 2012 (cu un singur tur) decât în 2008, în turul doi, când, vezi doamne, a fost ajutat şi de alte formaţiuni politice.

Astfel, la alegerile locale din 2012, Ovidiu Creţu a avut un procent de 47,8%, cu 16.764 voturi. În schimb, în 2008, în turul II, cu un procentaj de 54,75%, Creţu a avut doar 12.702 voturi. Cam asta ar fi discuţia despre reprezentativitate, la Bistriţa, însă situaţia este asemănătoare şi în alte localităţi din judeţ.

         La alegerile locale din 2008, în Bistriţa-Năsăud s-a desfăşurat turul al II-lea pentru funcţia de primar în 25 de localităţi, şi anume, la Bistriţa, Sângeorz Băi, Braniştea, Budeşti, Căianu Mic, Cetate, Dumitriţa, Josenii Bârgăului, Lechinţa, Matei, Măgura Ilvei, Mărişelu, Miceştii de Câmpie, Nimigea, Prundu Bârgăului, Poiana Ilvei, Rebrişoara, Silivaşu de Câmpie, Sânmihaiu de Câmpie, Spermezeu, Şieu, Şieuţ, Şieu Măgheruş, Teaca şi Uriu.

În iunie 2012, dacă alegerile se desfăşurau cu două tururi de scrutin pentru primari, organizarea celui de-al doile tur se impunea în doar 17 localităţi, unde procentajul obţinut „din prima” era sub 50%, şi anume în municipiul Bistriţa (47,8%), Sângeorz Băi, Braniştea, Cetate, Ciceu Giurgeşti,  Dumitriţa, Ilva Mare, Petru Rareş, Poiana Ilvei, Prundu Bârgăului, Rebrişoara, Sânmihaiu de Câmpie, Şieu (49%), Şieuţ, Şieu Odorhei (48%), Silivaşu de Câmpie (48%), Târlişua. În majoritatea cazurilor, cine s-a clasat pe primul loc în turul I, l-a câştigat şi pe al doilea.

Există un nucleu dur de vrep 10-11 localităţi unde bătăliile electorale sunt mai puternice. Probabil, la nivel naţional statisticile sunt diferite, oricum nu avem pretenţia unei analize sociologice.

***

În ţările Europei, alegerea primarului este diferită de procesul electoral românesc. În Elveţia (zona germană), primarul se alege odată cu consiliul comunal, el fiind şi membru al consiliului. Cetăţenii votează de două ori pentru aceeaşi persoană (ca membru al consiliului şi ca primar), iar postul este obţinut de cel care întruneşte cele mai multe voturi. În Franţa, Consiliul este cel ce alege primarul şi adjuncţii acestuia, prin vot secret şi cu majoritate absolută, alegerea având loc în prima şedinţă de consiliu. În Belgia, primarul este numit de rege dintre membrii consiliului, la propunerea consiliilor înaintată prin guvernatorul provinciei. În Italia, atât primarul, cât şi preşedintele consiliului provinciei sunt aleşi de structurile pe care le reprezintă, primarul de către ginta comunală, aleasă de consiliul comunal, iar preşedintele de către consiliul provinciei. Aşa cum se vede, alegerea primarului se face după principiul „câte bordee, atâtea obiceie”, potrivit datelor preluate de la informatia-zilei.ro.