Preasfinţitul Irineu Bistriţeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului

Preasfinţitul Irineu Bistriţeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, s-a născut la data de 2 iulie 1953, în comuna Băseşti, judeţul Maramureş, din părinţii Dumitru şi Rozalia Pop, primind la Botez numele Ionel. A urmat şcoala elementară în comuna natală, iar între anii 1968-1973 a studiat la Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca. După terminarea studiilor teologice seminariale, a fost recrutat în armată şi a satisfăcut stagiul militar la o unitate de ,,Vânători de Munte” în oraşul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna. În toamna anului 1974 a fost admis la Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu, pe care l-a frecventat numai un singur an de studii, continuând la Institutul Teologic de Grad Universitar din Bucureşti, unde, în vara anului 1978, şi-a luat licenţa în Teologie cu calificativul ,,excepţional”, fiind şef de promoţie. La 1 august 1978 a intrat în obştea Mănăstirii Sinaia, fiind tuns în monahism în acelaşi an, primind numele Irineu şi îndeplinind simultan funcţia de ghid-muzeograf. În toamna anului 1981 a fost admis, pe primul loc, la cursurile de Doctorat din cadrul Institutului Teologic de Grad Universitar din Bucureşti, având ca specializare principală disciplina Teologia Morală. Între anii 1985-1988 a beneficiat de o bursă de studii în America, la Institutul Teologic Prezbiterian din Princeton, statul New Jersey, unde s-a specializat în cadrul Eticii sociale. În S.U.A. a desfăşurat şi o bogată activitate ecumenică şi misionară, atât în cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române Misionare din America şi Canada, cât şi în Comunitatea ortodoxă ,,Sfântul Fotie” din cadrul Universităţii Princeton, în calitate de membru activ al acesteia. Reîntors în ţară, la 30 august 1988, a revenit la Sfânta Mănăstire Sinaia, unde şi-a reluat activitatea sacerdotală şi muzeografică. La 9 iunie 1989 a fost numit preot slujitor la catedrala patriarhală din Bucureşti. I s-au încredinţat, totodată, numeroase ascultări de ordin administrativ-bisericesc. În toamna aceluiaşi an, a primit rangul de arhimandrit, după care a fost numit în funcţia de superior al Aşezămintelor ortodoxe româneşti de la Ierusalim şi Iordan şi de reprezentant al Bisericii Ortodoxe Române pe lângă Patriarhia Ierusalimului. Reîntors în ţară, în 30 octombrie 1990, în urma recomandării Arhiepiscopului Teofil Herineanu şi la propunerea Sinodului Permanent al Mitropoliei Ardealului, Prea Cuviosul Arhimandrit Irineu Pop a fost numit de Sfântul Sinod al BOR episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, cu titlul ,,Bistriţeanul”. De la hirotonirea întru arhiereu, prin sfinte slujbe, vizite canonice la parohii, scrieri alese şi prelegeri elevate, prin participarea la diferite manifestări culturale, simpozioane, aniversări, vernisaje şi prin participarea la evenimentele de interes social şi umanitar de pe raza eparhiei, Preasfinţia Sa a contribuit la sporirea spirituală şi culturală a credincioşilor clujeni şi bistriţeni. Din anul 1994, a adus o contribuţie deosebită la susţinerea şi dezvoltarea învăţământului teologic universitar clujean şi la formarea viitorilor slujitori ai Bisericii, prin predarea cursurilor de Morală creştină şi Spiritualitate ortodoxă la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. La 23 decembrie 1999, i s-a acordat titlul de Cetăţean de onoare al Municipiului Cluj-Napoca, ,,pentru contribuţia deosebită la promovarea valorilor spirituale creştine în societatea românească şi pentru prestigioasa activitate pe tărâm cultural”. Din anul 2000 este şi preşedintele Comisiei locale de Bioetică.

Preasfinţitul Irineu a participat, de-a lungul timpului, la unele congrese şi reuniuni internaţionale şi a desfăşurat o impresionantă muncă de cercetare ştiinţifică, concretizată într-un mare număr de studii, articole, recenzii şi predici, publicate în diverse reviste şi periodice din ţară şi din străinătate. De asemenea, este autorul a şaisprezece cărţi şi două traduceri. A avut un interes aparte pentru semănarea cuvântului lui Dumnezeu, elaborând trei volume de cuvântări duhovniceşti. O preocupare constantă a avut-o pentru Ţara Sfântă, reliefată în patru lucrări. Dintre cărţile scrise de Preasfinţitul Irineu Bistriţeanul menţionăm: Mânăstirea Sinaia, Aşezămintele româneşti de la Ierusalim şi Iordan, Icoana de la Nicula, Pavăza credinţei, Ţara Sfântă, arena operei mântuitoare, Monahismul, chivotul neamului românesc, Băseştiul şi ilustrul său bărbat George Pop, Mărturisirea nădejdii, Împărăteasa cerului şi Mama noastră, Preoţia şi arta pastorală, Cuvântul dragostei, Sfântul Irineu de Lyon, Sfântul Ioan Iacob, sihastrul român de la Hozeva, Pâinea vieţii şi paharul mântuirii, Chipul lui Hristos în viaţa morală a creştinului, Curs de bioetică, Traducere: Maica Alexandra, Sfinţii Îngeri, Traducere: Pr. Prof. Dr. John Breck, Darul sacru al vieţii.