MOTIVAŢIA PROFESIONALĂ

Cercetarea vizând: tipurilor de trebuinţe, de motivaţie profesională a cadrelor didactice, realizată la Colegiul Tehnic INFOEL , Bistriţa, a evidenţiat următoarele rezultate:

În ierarhia nevoilor pe primul loc se situează : nevoia de stimă şi consideraţie (81%), care se referă la : posibilitatea de a face o muncă de calitate, să ai sentimentul că faci un lucru important, respect de sine ca persoană, să ai libertate în activitatea profesională, salariu ridicat, să ai un patron/şef care apreciează munca bine făcută, post de muncă clar definit ;

Urmează nevoia de autorealizare, împlinire (63%) : munca stimulativă, interesantă, să lucrezi într-o instituţie dinamică, să fii de acord cu obiectivele instituţiei, oportunităţi pentru devoltarea personală, posibilitate de promovare, poziţie, statut înalt în instituţie ;

Nevoia de contacte sociale, umane obţine un procent de 57%: instituţie cu o bună reputaţie, bună înţelegere cu ceilalţi colegi, o comunicare bine organizată, să cunoşti ce se întâmplă în instituţie, să ai un superior competent, să poţi stabili uşor contacte umane, sociale, (să asişti la cât mai multe şedinţe – deziderat respins de majoritate) ;

Nevoia de securitate, siguranţă (46%) se referă la : un loc de muncă permanent şi sigur, un loc de muncă în care poţi face carieră, instituţie solidă, care dăinuie în timp, sancţionarea lucrurilor prost făcute, să fii membru în organisme de reprezentare pe lângă conducerea instituţiei, (îndrumarea directă şi permanentă–deziderat respins de majoritate)

Ultimul loc în ierarhie este ocupat de trebuinţele fiziologice, organice (12%) care se referă la : condiţii fizice bune de muncă, program fix de lucru, perioade de repaus ;

Concluzii :

• Cele mai ridicate procente vizează nevoia de stimă şi consideraţie ( 81%), deziderat derivat din statutul social al intelectualului, responsabil cu educaţia copiilor şi tinerilor.

• Nevoia de autorealizare, împlinire este reprezentată de procentajul de 63%, ceea ce denotă că acest deziderat este devansat de nevoia de stimă, şi ca atare, poate fi dezvoltată.

• Motivaţiile profesionale ale cadrelor didactice într-un procent de 57% vizează nevoia de contacte sociale, umane, fenomen explicabil prin particularităţile specifice ale activităţii pedagogice care presupun relaţii sociale, umane cu elevii, colegii, părinţii, instituţii.

• Proporţia motivelor profesionale care se referă la trebuinţele fiziologice, organice, cum era de aşteptat, este redusă (12%).

• Ipoteza de lucru, conform căreia: la categoria de cadre didactice predomină nevoile superioare, cum ar fi nevoia de stimă şi de autorealizare, astfel, se confirmă.

• Conform surselor bibliografice, persoanele puternic creatoare au motivele cele mai însemnate plasate în grupa de « realizare de sine, împlinire », iar în studiul nostru 63% din cadrele didactice reuşesc să fie şi creative şi susţinătorii motivelor superioare.

Este important de menţionat, că particularităţile oamenilor care s-au realizat se concretizează în următoarele : se acceptă pe ei înşişi şi îi acceptă pe ceilalţi aşa cum sunt, au un simţ dezvoltat al umorului, sunt creativi, sunt interesaţi de binele celorlalţi, sunt capabili să privească viaţa cu obiectivitate şi nu numai din punct de vedere personal.