CONTRIBUŢII ŞTIINŢIFICE ÎN TEHNOLOGII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU EVALUAREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

Într-o vreme în care, atît la nivelul ţării cît şi la cel al lumii, bătălia se dă pentru a se salva “ conştiinţa care trece prin stomac” a te “încăpăţîna “ să te preocupi, totuşi, de a ţine între palme “planeta albastră” poate să pară o extravaganţă mult prea mare. Iar aceasta pentru că, poate în scopul de “ a se drege busuiocul cu orice preţ”, cel puţin la nivel politicianist se învocă, cu o osîrdie demnă de o mai bună cauză, a se invoca în exces: “ţara şi mapamondul ard , iar baba se piaptănă”. Şi totuşi, cei care se preocupă de lucruri serioase, nu prea dau importanţă vremelniciei, tocmai pentru că “ce e val, ca valul trece” şi nu renunţă la aspectele serioase ale ieşirii din marasmul unei crize globale, nu pe seama aspectelor distructive, ci dimpotrivă, a celor constructive. Tocmai pentru că, lamentarea nu ţine, nici de foame, nici de sărăcia de idei şi soluţii practice, ba dimpotrivă, de noul cu temelii ştiinţifice, ca singură şi sigură soluţie a depăşirii unui impas în care, doar în ultimii 35 de ani, la nivel planetar au fos consemnate nu mai puţin 100 atfel de fenomene financiare şi mai ales economice de gen colaps, în care s-au “scăldat” – fie şi parţial ori regional, pămîntenii.

Este cazul Societăţii comerciale “ICPE” Bistriţa SA şi a Universităţii “Babeş-Bolayi” din Cluj-Napoca prin Facultatea de Ştiinţa Mediului – sub coordonarea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică – care, în “templul” de la Arcalia au organizat o nouă ediţie a unei manifestări cu participare internaţională, ancorată în tradiţie. Şi care, suntem siguri că va face, şi la cea de-a cincea etapă de exprimare, dovada că, nu durata ori profunzimea unui neajuns sunt determinante, ci isteţimea, prin intermediul căreia se poate metamorfoza, dezavantajul, în contrariul lui. Iar generozitatea unui astfel de demers, în pofida excesiv de clamatei sintagme “economii şi iar economii pecuniare, cu orice preţ” poate fi depăşită, tocmai prin faptul că, absolute toate “reţetele” care îndeplinesc condiţiile consemnării în lumina tiparului îşi vor găsi locul într-un compendiu, menit a direcţiona, autentica bătălie pentru sănătatea pămîntului şi realei lui fertilităţi umane.

Pe parcursul 25-27 septembrie 2009 vor fi abordate problematicile legate de: tehnologii şi echipamente pentru tratarea şi epurarea apelor; tehnologii ecologice şi echipamente pentru procesarea emisiilor poluante; gestionarea şi valorificarea deşeurilor; evaluarea şi monitorizarea factorilor de mediu; politici şi legislaţie pentru mediu. Toate în condiţiile în care, nu se percep taxe de participare şi de publicare a lucrărilor.

Consiliul ştiinţific compus din nu mai puţin de 16 cadre uiversitare şi cercetători, doctori sau cel puţin doctoranzi ai domeniului din: Cluj_Napoca, Bucureşti, Braşov şi Bistriţa, dar şi din Belgia şi Ungaria vor diagnostica şi oferi soluţii, dar vor face şi saltul într-un viitor previzibil, nu doar pentru a apăsa pe o pedală demonetizată a ocrotirii naturii doar prin clamare sterilă, ci a oferirii unor soluţii pertinente, pentru transformarea unui deziderat unanim acceptat, dar prea adesea uitat, în nebuna goană după profit. Cu acest prilej se va vedea, fie şi din convorbirile de la capitolul “diverse” că, la Bistriţa nişte “căpoşi inimoşi” dincolo de obligaţia de a deveni din investigatori ştiinţifici, practicieni de investigaţie ştiinţifică au reuşit, în cîmpul faptelor, să armonizeze invenţiile şi inovaţiile în utilităţi cu iz de unicat naţional, la scara de unu pe unu, despre care o să vorbim şi noi la timpul potrivit. Pînă atunci însă, o să mai spunem doar că, în ediţia de marţi a cotidianului nostrum, vă vom detalia, ce şi cum a fost la Arcalia, chiar dacă, aşa cum amfitrionul, dr.ing. Grigore Vlad, directorul general al ICPE a recunoscut cu un anume regret că, fie şi cu contribuţia unor sponsori, n-a reuşit să asigure şi transportul extra bistriţean a tuturor celor care s-ar fi vrut de faţă la această manifestare. De unde şi o primă concluzie, evident a noastră, anume că, recesiunea a scos sabia, numai că, garda nu moare, iar de predat, nici pomeneală.