Ştefan Mihuţ – Un mariaj cu viaţa

Prof. Ana Berengea

Volumul de „Povestiri vesele şi nu chiar” aparţinând scriitorului dejean Ştefan Mihuţ, este al patrulea după Candidaţi la fericire, Editura Astra-Dej, 2004, Cioburi de oglindă din viaţa noastră – publicistică, Editura Texte, Dej, 2008 şi Labirintul din amurg – memorii, Editura Astra-Dej, 2012.

Născut la 3 iunie 1936, în satul Coldău, oraşul Beclean, judeţul Bistriţa-Năsăud, de profesie jurist, autorul volumului Un mariaj cu viaţa, „o retrospectivă valorică a existenţei şi a oamenilor care i-au intersectat destinul”, dedică această carte „memorialistică” „fiilor şi nepoţilor” (săi), adică familiei, fără a uita personaje „pitoreşti” din lumea literară prin povestirile Cum am băut Servus cu Sever din Maieru? sau La o cafea cu poetul I.P. Bica.
Înţelesul povestirilor şi schiţelor, în concepţia scriitorului apare în „dedicaţie”: „Când v-am spus că vă iubesc şi că m-am purtat cinstit cu voi şi cu lumea, nu v-am cerut să mă şi credeţi ci lăsatu-v-am să meditaţi … Iar dacă îmi veţi da dreptate, nu vă cer mai mult de atât nici vouă: să vă iubiţi unul pe altul şi, la rândul vostru să fiţi cinstiţi cu lumea …”
Apar imaginile luminoase ale bunicilor, părinţilor, soţiei, „o adevărată Penelopă, simbol al devotamentului dar şi a unor prieteni, pe care îi plasează într-o aură a veşniciei”, notează în prefaţă Ioan Şimon. Remarcăm aici Un mariaj cât o viaţă de om, Doamna Manuela, Florica de pe vale, Baroana si castelul de pe vale. Substantivul „vale” din aceste titluri este un fel de rai pământesc unde autorul îşi găseşte liniştea sufletească alături de cei care i-au mângâiat copilăria şi tinereţea – bunica, verişoara, Mărioara.
Organizate tematic, povestirile, unele chiar nuvele, conturează obiectiv epoca comunistă cu „elemente specifice pamfletului, folosind ironia, sarcasmul, zeflemeaua în paralel cu prezentul dezamăgitor în ceea ce priveşte speranţele cetăţenilor de mai bine” (Ioan Şimon) în Vânzătorii de ieri şi de azi, Oile negre ale guvernelor albe, Capitalism sau nostalgie pentru comunism?, Povestire cu şi despre porci.
Cele două sisteme social-politice sunt exprimate metaforic „Comunismul care a murit prin împuşcare şi Capitalismul care s-a născut cu sânge prin cezariană”.
Într-un limbaj accesibil, nu neaparat reportaj sau articol de presă, aceste proze îmbină punctul de vedere al creatorului de ficţiune şi de viaţă românească şi îndeamnă spre o lectură agreabilă.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5