PRO MEMORIA-o revistă plină de învăţăminte

Universitarul poienar Barbu I.Bălan,a scos recent de sub tipar Revista Românilor Persecutaţi, prin care dă curs opiniilor celor maltrataţi de-a lungul timpului şi a urmaşilor acestora.
Revista este complexă,tratează probleme diverse-istorie,religie,poezie,
atitudini,tradiţii,prezentări şi recomandări editoriale,excursii , umor etc .
Se continuă şirul de argumente în săvîrşirea atâtor crime oribile pe pământul Transilvaniei şi se condamnă cu asprime demonstraţiile anticonstituţionale- antiromâneşti de azi,strigându-se în gura mare-autonomie teritorială,cu tendinţe de şovinism şi iredentism aruncând seminţe otrăvitoare în ochii românilor din propria lor ţară.
Toate barbariile care s-au petrecut în acel septembrie 1940 în unele
localităţi din Ardeal au fost opera criminală a soldaţilor unguri la comanda lui
Wass Albert şi a tatălui său Endre,care au reuşit să fugă în America spre a scăpa
de pedeapsa poporului.
Revista evocă talente memorialiste ,naraţiunea unor vieţi ce compun portrete de intelectuali cu renume cu preocupări statornice pe terenul criticii
şi istoriei literare.
Sunt la mare înălţime spusele lui Mircea Eliade şi Emil Cioran că:un stat
trebuie să se manifeste demn şi să aibă răspunsuri prompte şi ferme la orice fel
de ameninţare Când acestea lipsesc,e firesc ca forţa de ripostă să se atenueze şi riposta să fie anemică şi lipsită de spectaculozitate. Ei aduc în discuţie trecutul politic al românilor transilvăneni şi cer în numele lor un alt tip de comportament.
Cărturarii de mai sus au prevăzut că politicienii de azi uită de situaţia Transilvaniei şi de faptul că milioane de români care trăiesc aici sunt permanent jigniţi ,de concetăţenii noştri maghiari, care mărşăluiesc unde vor cu steagul ţinutului secuiesc sau al Ungariei din timpul lui Ştefan cel Sfânt, deoarece pentru ei steagul românesc nu există,iar noi n-avem drept să ne revendicăm pământul străbun , n-avem voie să luptăm pentru el şi să-l apărăm contra cuceritorilor pentru că am fi naţionalişti.
E un lucru trist ,neadmisibil ca într-un stat naţional românesc ,maghiarii să facă opoziţie la orice şi în orice situaţie ,pasămite, că ar fi discriminaţi ,iar cuvântările liderilor lor din secuime ,trimit la nazismul horthyst-crima cea mai mare a aşazisei noastre democraţii.
Revista se deschide de Constantin Mîndruţă cu versuri desp eroii neamului şi de AL.Fl.Ţene,preşedintele Ligii Scriitorilor Români de Pretutindeni cu dorul de Eminescu ,pe care îl găsim în fiecare dintre noi ,cioplit în inimi ca o veşnică statuie,precum iubirea,precum aerul ce ne leagă de acest pământ dulce de limba română precum Eminescu.
Traian Corneanu aşterne pe filele următoare alte gânduri eminesciene , împotriva detronării lui Alexandru Ioan Cuza ,condamnând actul de trădare din
11 februarie 1866 prin care a fost detronat,socotind acest act ca pe o crimă şi o pată ruşinoasă pe neamul românesc făcută de politicienii monarhişti,deoarece domnul a dizolvat ,la data de 2 mai 1864 Adunarea Constituantă şi a decretat cele două reforme principale:electorală şi rurală,ambele în folosul poporului de jos.
Universitarul clujean Mircea Popa prezintă cărturarii ardeleni şi ASTRA la 150 ani de activitate,cât şi presa ce a susţinut-o.Scriitorul Vistian Goia are o convorbire cu Mircea Popa ca om ,,al cetăţii pentru care lectura este fundamentul vieţii lui ,cu ea se hrăneşte zilnic ,iar plăcerea documentării îl ajută
să-şi argumenteze ipotezele cu îndrăzneală.
Răsfoind revista găsim activităţi culturale de pe Valea Ilvelor ,un deceniu de când revista circulă printre cititori,aspecte din activitatea Federaţiei Naţionale a Românilor Persecutaţi Etnic,opinii şi atitudini,despre ardelenismul politic văzut de cărturarii Mircea Eliade şi Emil Cioran,Căminul „Avram Iancu”Cluj din luna mai 1946 de Zeno Millea,Tricolorul de Ion Corneanu ,Trădare
Naţională la nivel înalt de Dan Tănasă,comentarii la spusele istoricului acad.Dinu C. Giurescu de Giorgiana Radu , Ardealul, povestire de Traian Rus, reportaje, cărţi noi ,umor. Toate materealele ţintesc într-o singură direcţie-că pământul ţării este sfânt prini eroii,martirii şi sfinţii pe care îi adăposteşte în adânc.