Primarul Sorin Hognogi: În următorii trei-patru ani, peste 10 milioane de euro vor intra, prin investiții, în comuna Spermezeu! Condiții de oraș, liniștea de la sat!

Rep.: - Ne-a atras atenţia faptul că încă se mai păstrează tradiţiile în această zonă. Aveţi un muzeu, o casă ţărănească de pe Valea Ţibleşului, mai aveţi meşteri care lucrează, femei care mai ştiu să lucreze costumul popular. De aceste lucruri ţine cont şi Primăria, nu?

         Primar Sorin Hognogi: - Da. Pe cei care doresc să ducă mai departe un obicei întotdeauna îi sprijinim cu toată dragostea. Doresc să punctez două lucruri. Spuneaţi că la noi încă se mai păstrează tradiţiile. Eu cred – şi aşa am învăţat de mic copil – că acolo unde rădăcina de bază e familia şi Biserica toate obiceiurile sănătoase se duc mai departe. Cât încă punem preţ pe familie, cât încă punem preţ şi valori pe Biserică, cu siguranţă, toate obiceiurile pe care le-am preluat de la străbunii noştri le vom duce mai departe. Când aceste două obiceiuri la vom lăsa la o parte, cu siguranţă, nu vom mai aprecia niciuna dintre valorile care ne conservă satul românesc. Încă o dată, mulţumesc Bunului Dumnezeu pentru Bisericile de aici, pentru preoţi, pentru cetăţenii care încă mai merg la Biserică şi care pun preţ pe Biserică şi familie. Atâta timp cât acestea le vom putea lăsa moştenire generaţiilor următoare, cu siguranţă, şi ei vor putea să ducă mai departe toate aceste valori: familie, Biserică, meşteşug, tradiţie ş.a.m.d. Cred că sunt cele mai importante lucruri care ne-au rămas nouă, românilor. În rest, suntem destul de văduviţi şi abandonaţi.

         Rep.: - Referindu-ne la comună, ce aţi reuşit să faceţi, ce proiecte aveţi în derulare?

         Sorin Hognogi: - Îi mulţumesc Bunului Dumnezeu – între anii 1998 şi 2008 am fost plecat şi eu afară, în Diaspora. La final de martie 2008, am venit acasă, am candidat de primar, cetăţenii şi-au pus încrederea în mine, astfel că sunt primarul comunei Spermezeu. Nu este simplu să administrezi o comună destul de împrăştiată, cu multe localităţi şi cu o populaţie destul de redusă – 3500 de locuitori, iar veniturile sunt destul de limitate pentru că suntem o zonă destul de îndepărtată de centrul de judeţ, astfel că şi investitorii trag mai greu către zonele mai îndepărtate. Dar îi mulţumesc Bunului Dumnezeu pentru oamenii extraordinar de harnici care întotdeauna au înţeles rolul şi rostul investiţiilor. Trăind zece ani afară, am conştientizat că dezvoltarea unui sat, a unei comune fără fonduri, fără atragere de fonduri este aproape imposibil. Începând din anul 2008, am accesat orice măsură pe care am putut obţine punctajul de finanţare. Am încercat să obţinem tot ce s-a putut pe fonduri europene.

Până la ora actuală, avem în jur de 10 milioane de euro care sunt accesate în comuna Spermezeu. Avem opt localităţi, iar satele sunt destul de departe unul de celălalt – Păltineasa la 12 km, Hălmăsău la 9 km, Dobricel şi Sita la 4 km – localităţi cu un număr destul de mic de locuitori şi pentru toate a fost nevoie de infrastructură. Datorită fondurilor europene şi finanţărilor guvernamentale, la ora actuală, putem spune că avem şcoli moderne, infrastructură acceptabilă, la care încă mai lucrăm în continuare, avem tot ceea ce ne trebuie aici, în satul românesc. Până în 2008, îmi amintesc că veneam acasă din Spania şi, ca să vedem un foc de artificii trebuia să mergem la Beclean, ca să vedem evenimente culturale trebuia să mergem în oraşul învecinat. Şi atunci, am încercat să adaptăm la noi în comună - datorită oamenilor de bine care întotdeauna când am avut nevoie de un sfat ne-au ajutat şi ne-au răspuns cu prezent – şi tot ceea ce este la oraş am încercat să-l aducem în satul românesc. Am încercat să motivăm cetăţenii să nu plece de aici. De exemplu, în comuna Spermezeu, pentru fiecare copil care se naşte i se acordă o indemnizaţie de 2000 lei. Şi la sat putem avea condiţii aşa cum ni le dorim la oraş. La ora actuală – şi-i mulţumesc Celui de Sus – fondurile europene şi tot ceea ce înseamnă alte fonduri pe care le putem obţine, unde putem obţine un punctaj, ne dăm toată strădania să le atragem. În continuare, pentru următorii 3-4 ani, mai avem peste 10 milioane de euro care vor intra în comuna Spermezeu pentru că, dorim ca ceea ce are un cetăţean în mediul urban să-l aibă şi cetăţeanul din mediul rural. Ceea ce nu poate avea cetăţeanul din mediul urban este liniştea pe care o are cetăţeanul din mediul rural.

         Rep.: - Dar şi peisajul deosebit de aici, din această zonă. Vreau să vă întreb, efectiv, la ce proiecte lucraţi acum?

         Sorin Hognogi: - În această perioadă lucrăm la două proiecte cu finanţare prin Compania Naţională de Investiţii, la drumuri afectate de calamităţi. Suntem într-o zonă de deal şi orice ploaie mai mare inundă toate drumurile. Cele două proiecte sunt în valoare de 2 milioane euro, cu finanţare prin CNI,  pentru drumuri afectate de calamităţi. În urmă cu două săptămâni, am semnat un alt contract în valoare de 6,4 milioane lei, aproximativ 1,5 milioane euro, pentru modernizarea infrastructurii pe Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”. În două-trei săptămâni, voi semna un alt contract, tot pe Programul „Anghel Saligny” pentru canalizarea comunei Spermezeu. La nivel de judeţ, noi am semnat un parteneriat la Master Planul judeţului şi toate comunele din judeţ am fost prinşi ca eligibili pentru apă şi canalizare, dar au trecut o grămadă de etape şi încă nu avem apă şi canalizare. În 2019, a venit Comisia Europeană şi a spus că localităţile sub 2000 de locuitori nu se încadrează la finanţare pentru canalizare, astfel că noi am fost scoşi cu canalizarea din Master Plan şi am rămas doar cu aducţiunea de apă. La ora actuală licitaţia făcută de către Aquabis Bistriţa-Năsăud este în contestare. Nădăjduim că se va găsi o soluţie viabilă şi în primăvara anului viitor să avem apă prin Master Planul judeţului. Pentru canalizare am depus noi ulterior, prin „Anghel Saligny”, am primit finanţare şi nădăjduim că, pe lângă partea de drumuri, şcoli, cămine culturale, sală de sport, vom avea şi aceste utilităţi extrem de necesare în satul românesc. Trebuie să recunosc că nu am avut o presiune extraordinară pentru că, aşa cum aţi văzut, avem oameni gospodari, cu case frumoase, fiecare şi-a făcut o fosă septică, fiecare şi-a făcut o fântână şi, cred că, atunci când va ajunge canalizarea probabil că 50% vor spune că ei nu au nevoie pentru că aceste lucruri trebuie să le plătim. Nu sunt de acord nici cu presiunea care se pune de la nivel naţional, de a obliga pe toţi să se racordeze la canalizare pentru că acel bătrân sau acea bătrână care a făcut parte din zona necooperativizată, cum sunt şase din localităţile comunei Spermezeu, nu au niciun venit, nicio pensie, poate la unii dintre ei care nu au o gospodărie mai mare, mai mult teren sau mai multe animale, nici măcar un ajutor social nu le-am putut oferi. Şi atunci, dacă ar trebui să pună 100 lei la apă şi 100 lei la canalizare ar fi apăsător de greu. De aceea, majoritatea gospodarilor şi-au făcut fântâni, au fose septice. Sunt şi acele părţi negative pe care noi, ca şi administraţie publică locală le cunoaştem, astfel că intenţionăm să ajungă utilităţile publice la fiecare gospodărie din comuna Spermezeu.

         Rep.: - Deci, va fi şi apă, şi canal, lucraţi la drumuri, am înţeles că o bună parte deja le-aţi făcut. Mai aveţi de lucru?

         Sorin Hognogi: - Da, în continuare mai avem de lucru pentru că, în total, în comuna Spermezeu, avem 80 de km de drumuri, străzi şi străduţe, pentru că vorbim inclusiv de drumurile care ajung într-un vârf de deal unde avem zona agricolă. Mai avem o altă solicitare de drumuri afectate de calamităţi pentru că, aşa cum spuneam, majoritatea localităţilor sunt în zonă de deal, şi avem un proiect pentru 15 km depus de trei luni de zile. Eu ştiu că procedura depusă pe Compania Naţională de Investiţii durează cam un an şi jumătate, după care ajunge în implementare. Eu am derulat prin Compania Naţională de Investiţii proiectul cu sala de sport, acum derulăm programul de infrastructură. Mai mult, avem o şcoală care anul viitor va intra în modernizare şi care, spun eu, va fi unul foarte frumos. La ora actuală, putem spune că toate şcolile sunt dotate cu tot ceea ce are nevoie o şcoală dar, în continuare, din când în când, readaptăm dotările la cel mai smart nivel posibil, cum se spune – acum este un trend, se spune că trebuie să avem şcolile la nivel smart.

         Rep.: - Lucraţi, aţi avut proiecte, aveţi şi veţi mai avea. Se întorc oamenii acasă? Pentru vor avea şi utilităţi, e o comună frumoasă, măcar cei bătrâni. Credeţi că vor reveni acasă?

         Sorin Hognogi: - De regulă, cetăţenii unei comune, cei din mediul rural, abia atunci cred că ai câştigat un proiect când vede că au ajuns utilajele în teren. Degeaba le transmiţi că ai semnat un contract de 3 milioane euro pentru că, până când nu vede utilajele oamenii nu cred acest lucru. Eu obişnuiesc să le transmit.  Chiar şi atunci când nu se văd utilajele în teren, în clădirea administraţiei, împreună cu colegii de la Compartimentul Achiziţii, dar şi cu ceilalţi, totdeauna căutăm soluţii şi surse de finanţare. Recunosc că, mediul rural, prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost extraordinar de văduvit. Mai devreme discutam de apă şi canalizare, dar prin acest program s-au finanţat şi s-a pus un preţ extraordinar pe pistele de bicicletă. Vă rog să mă credeţi că, atunci când cetăţeanul nu are apă sau încă nu are toate străzile asfaltate, dar le spui că ai de gând să faci piste de biciclete, îţi spune că eşti puţin deplasat şi că ceva nu e în regulă cu mine. Trebuie să facem toate lucrurile într-o anumită ordine. Categoric, cei din Uniunea Europeană, atunci când s-au gândit la lucrurile respective au vrut să aducă lucrurile la nivelul lor, doar că au uitat că România este cu câţiva ani în spatele ţărilor membre ale Uniunii Europene, a multora dintre ele, şi atunci noi, satul românesc, încă, în continuare, are nevoie de utilităţi şi infrastructură. La ora actuală avem 15 km pregătiţi şi mai avem 5-10 km să ajungem până ca şi ultima străduţă să fie modernizată prin asfaltare. Dar lucrăm în permanenţă, iar bucuria mea cea mai mare este că, din comuna Spermezeu, au plecat în jur de 8-900 de cetăţeni. Cea mai mare bucurie a mea este că 90% dintre ei îşi îmbunătăţesc gospodăriile aici, acasă, cu gândul de a rămâne acasă. Cel mai greu este atunci când copiii încep şcoala acolo şi ajung în clasa a III-a sau a IV-a, pentru că este foarte greu să-i rupă de la şcoala de acolo şi să-i aducă aici. Dacă nu îi aduci până când intră în clasa I, e mult mai complicat să se întoarcă până când copiii termină şcoala. Anual, 2-3-4 familii revin acasă, dar toţi cei cu care am stat de vorbă au spus că intenţia lor e să se întoarcă acasă. Nu le este simplu absolut deloc pentru că acolo au un program, ştiu că de luni până vineri merg la serviciu. Aici trebuie să înceapă ceva nou, nu ştiu dacă se vor adapta, dacă o să le placă sau dacă va fi sau nu bine. Eu vorbesc la fel ca unul care a fost plecat afară. Astăzi discutam cu nişte oameni care sunt angajaţi la o firmă de construcţii. Acum, un cetăţean din România câştigă tot atât cât câştigam eu când am plecat în Spania, în anul 1998. Adică, cu salariul de pe o lună – vorbesc de mediul rural – şi dacă faci puţine economii, poţi cumpăra o maşină de 600-700 euro, iar în următoarea lună să te poţi deplasa până la Beclean sau la Bistriţa, prin jurul „grădinii”, cum se spune aici. Practic, suntem la nivelul în care se poate trăi destul de bine şi în România. Dar omul întotdeauna tinde înspre mai bine şi e normal, doar că şi noi trebuie să-i mulţumim. Au fost vremuri şi mai grele, în urmă cu 2-3 ani. Atunci ne-am fi dorit binele de astăzi.

         Rep.: - Aşa este. Noi sperăm că o să fie totul bine, pentru că de lucrat, lucraţi, sunteţi o Primărie harnică şi serioasă, din câte se vede. Am văzut că aveţi un teren de sport în comună, aveţi şi o investiţie privată acolo, aveţi şi o echipă de fotbal. Primăria a încurajat această activitate în comună?

         Sorin Hognogi: - Da. Aş putea spune că este aproape un parteneriat public-privat. Cred că acestea sunt cele mai benefice businessuri care se pot face în mediul rural pentru că, atunci când e implicată şi administraţia atunci, cu siguranţă, lucrurile sunt mai trainice, pentru că un privat doar cât timp are interes şi pe urmă pleacă mai departe unde găseşte ceva mai bun pentru el. Întotdeauna am sprijinit sportul pentru că sunt un iubitor al fotbalului. Dacă ceva m-a motivat în 2008 să candidez pentru funcţia de primar, acela a fost sportul. De mic copil am jucat fotbal, dar noi am avut niciun teren de fotbal pe teritoriul comunei Spermezeu. Am avut businessuri destul de bune în Spania şi împreună cu fostul primar, până în 2008, am mers la o firmă de construcţii şi l-am întrebat cât ne-ar costa să amenajăm un teren de fotbal în localitatea Spermezeu. La vremea respectivă, în anul 2006, mi-a spus că 12.000 euro. Eu i-am spus că pun 8000 euro, ca privat, iar instituţia să pună 4000 de euro. Mi-a spus că nu are bani pentru aşa ceva şi atunci, împreună cu prietenii, la un meci de fotbal, le-am spus că mă gândesc să candidez de primar. A fost o vorbă aruncată în vânt, dar timpul a trecut şi, începând cu anul 2007 mi-au tot spus că am promis că voi candida şi, iată, aici sunt. Voi sprijini întotdeauna tot ceea ce înseamnă sport. Noi avem tradiţie în fotbal şi în volei. Avem teren de fotbal la şcoală, în Dumbrăviţa, avem bază sintetică la Spermezeu, avem sala de sport multifuncţională şi, peste tot, acolo unde credem că este nevoie, investim în sport. Eu trăiesc foarte mult din amintiri. În Spania, în fiecare localitate, chiar şi unde vedeai doi-trei copii că „băteau” o minge pe teren de fotbal îmi era drag să-i văd. Chiar dacă erau doar doi-trei copii, exista un teren de sport. Asta ne dorim şi noi ca în fiecare localitate copiii să iasă din mediul lor, să iasă din baruri şi să se ducă să lovească o minge, să şuteze la poartă pentru că, cu siguranţă, este mult mai sănătos din toate punctele de vedere.

         Rep.: - Aşa este, domnule primar. Ne-a făcut plăcere să vorbim cu dumneavoastră, sunteţi un om care gândeşte şi în perspectivă, aveţi de lucru şi de aceea vă dorim spor la treabă.

         Sorin Hognogi: - Vă mulţumesc frumos că aţi păşit pragul instituţiei noastre, vă doresc din toată inima să duceţi veşti bune mai departe, să transmiteţi veşti bune despre comuna Spermezeu pentru că avem, mulţumesc Bunului Dumnezeu, oameni de valoare, oameni care iubesc tradiţiile, îl avem pe domnul Menuţ Maximinian, îl avem pe Preasfinţitul Macarie şi, mai presus de orice, cetăţenii care, în continuare, duc mai departe tot ceea ce am moştenit de la străbunii noştri.

         Rep.: - Acesta e lucrul cel mai important. Vă mulţumim.