Prea Fericitul Patriarh al Bisericii Ortodoxe, DANIEL,

Prea Fericite Patriarh, vă scriu în numele a peste trei sute de membri ai Ligii Scriitorilor din România, care au hotărât să Vă facem următoarea propunere:

Cunoscând faptul că Poetul Naţional, Mihai Eminescu, este cea mai importantă voce poetică din literatura română, că din cele 46 de volume cu aproximativ 14000 de file, aflate la Academia Română, răzbate spiritual naţional-ortodox;

- având în vedere că se trage dintr-o famile ortodoxă, căminarul Gheorghe Eminovici, tatăl poetului, provenea dintr-o familie de ţărani români-ortodocşi din nordul Moldovei şi Raluca Eminovici, mama poetului, născută Jurascu era ortodoxă. Familia pe linie paternă cobora din Transilvania de unde emigrase din cauza persecuţiilor religioase;

- cunoscând faptul că Mihai Eminescu, între anii 1858-1860, urmează şcoala primară Naţional Hauptschule (Şcoala Primară Ortodoxă Orientală) , din Cernăuţi;

- că în poeziile şi articolele de presă, în căutări ştiinţifice şi studii filosofice, Eminescu reaminteşte, mereu, de prima imagine văzută la naşterea sa. Fiind vorba de un Hristos blând şi iubitor, luminat la chip de o lumină de candelă. În scrisul său filigranat are trimiteri biblice, pe care nimeni nu a ştiut să le pătrundă cu adevărat: “ce e cugetarea sacră?/carte tristă şi închisă/ce mai mult incifrează/ cel ce vrea a descifra, iar ”Făt Frumos din lacrimă “ este gândit ca o prefigurare a lui Iisus, scris ca o pagină de Scriptură. Folcloristul Tudor Pamfile subliniază că sub aceaşi chemare este scris şi “Luceafărul “(“Vas nestricat al Maicii Domnului“). În”Sărmanul Dionis “ descoperim căutarea înfrigurată a lui Dumnezeu şi al Mântuirii, prin sacrificiu şi iubire,

nicidecum ce spunea George Călinescu că este vorba de “elucubraţii romantice “ ce duc la reîncarnare;

- Mihai Eminescu a scris multe poezii cu temă religioasă, cum ar fi:”Să vie păstorii “,”Rugăciune”,”Rugăciune 1 “,”Rugăciune 2 “,”Rugăciune 3”,”maica Domnului”,”Rugăciune”,(Opere,vol V).

Având în vedere că Mihai Eminescu a introdus în literatură noastră limba literară, care şi-a găsit sălaş şi în Biserica Ortodoxă Română, că în întreaga operă a poetului descoperim fibra morală şi religioasă a neamului nostru, că viaţa întreagă şi-a conscrat-o Adevărului şi Dreptăţii, că Poetul Naţional a devenit simbolul spiritualităţii româneşti în sânul căreia se află ca stâlp al românismului Biserica Ortodoxă Română, propunem:

Canonizarea poetului Mihai Eminescu ca SFÂNT în Calendarul Ortodox Român.

Sperăm că propunerea noastră prin Prea Fericirea Voastră, Daniel, va găsi ecoul cuvenit la Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, pentru a aşeza pe Mihai Eminescu la locul cuvenit în calendarul Sfiinţilor Ortodocşi Români.

02.02.2010

Cluj-Napoca Preşedintele

LIGI SCRIITORILOR din România

Al.Florin ŢENE