O carte cu mesaj şi incitantă pentru lecturare

Ioan şi Lucreţia Mititean au pus suflet în „Cântecul mi-e drag” – Maricica Mihoianu – după 25 de ani de cântec

Harnici, minuţioşi, neobosiţi, exigenţi în documentare, cei doi intelectuali ai Năsăudului – Ioan şi Lucreţia Mititean sunt autorii unui excelent volum care „imortalizează” foarte bine în cuvinte, cu un ochi fin personajul cărţii, aceasta devenind un document cu implicaţii în viaţa satului şi unde răzbat foarte bine caracterul şi filozofia ţăranului, cu un suflet cald, sincer, obiectiv, care îl ridică la rang academic prin ceea ce a făcut, face şi transmite, inclusiv cântecul străbun popular.
Am rămas plăcut surprinşi de apariţia cărţii „Cântecul mi-e tare drag” – Maricica Mihoianu – după 25 de ani de cântec – a celor doi autori, apărută la Editura PIM din Iaşi, 2012, într-o ţinută grafică excelentă, cu foarte multe poze color, volumul având 201 pagini în care se descrie satul, şcoala, viaţa artistică, relatări în presă şi viaţa de la Vaslui a Maricicăi Mihoianu.
Cartea se deschide cu „În loc de prefaţă” şi se încheie cu „Imagini” din viaţa şi activitatea artistei, subliniind faptul că echipa formată din consilier editorial – prof. dr. docent Ioan Berghia din Basarabia, coperta I – prof. dr. ing. Gabriela Nedelcu Teodorescu, coperta IV – Ioan Mititean şi Lucreţia Mititean, tehnoredactare şi corectură – prof. dr. ing. Gabriela Nedelcu Teodorescu, este una valoroasă şi de înaltă ţinută.
Felicităm autorii volumului, aşteptăm lansarea şi le urăm succes pe eşichierul scrisului în orice domeniu.

Comentarii

28/10/12 18:15
vasile bele

,,Maricică, Maricică,
Cântu-i leac la o adică,
Ne mângâie inima,
Îndulcindu-ne viața".
(Raveca VLAȘIN)

Maricica Mihoianu - dup ̄ 25 de ani de c¬ntec

,,Nu exist ̄ nimic pe lume care s ̄ te fac ̄ s ̄ ○n?elegi mai ○ndeaproape ve?nicia tradi?iilor str ̄bune dec¬t satul natal ?i ai t ̄i de acas ̄ - bunicii, p ̄rin?ii ?i fra?ii, din c ̄su?a din M¬nje?ti, v ̄ruit ̄ ○n albastru, ce mi-a r ̄mas leag ̄n ?i destin.", m ̄rturise?te Maricica Mihoianu (pag.8), ○n cuv¬ntul de prezentare a c ̄r?ii: ,,C¬ntecul mi-e tare drag. Maricica Mihoianu - dup ̄ 25 de ani de c¬ntec", volum ap ̄rut prin grija, truda ?i osteneala Lucre?iei ?i Ioan Mititean, la Editura Pim, Ia?i, 2012, pag. 202, volum asupra c ̄ruia m ̄ aplec ○n aceste clipe ○n a-l recenza.
Nu ?tiu dac ̄ voi reu?i ori nu, cert este c ̄ de azi ○nainte, prin acest volum, personajul principal, Maricica Mihoianu, este mai ○mplinit ̄. Au curs lacimi p¬n ̄ a fost scris. Au curs lacrimi p¬n ̄ a v ̄zut lumina tiparului. A fost mult ̄ munc ̄, dar ?i curaj, p¬n ̄ s-au h ̄r ̄zit acestea toate, dar asta a fost voin?a Preabunului nostru ᅫmp ̄rat.
M ̄ simt onorat c ̄ printre c ̄r?ile din biblioteca personal ̄ (?i sunt c¬teva mii!) din aceast ̄ zi va face parte ?i acest volum - un adev ̄rat document, ce cuprinde via?a, tr ̄irea, emo?ia, bucuria, lacrimile dar ?i neamul ori prietenii interpretului Maricica Mihoianu.
25 de ani - un sfert de veac - de c¬ntec. Mult? Pu?in? Nu judec! Nu am acest drept! Iat ̄, ○ns ̄, ○ncununarea dar ?i recuno?tin?a muncii unui OM, MARICICA MIHOIANU, copilul n ̄scut ?i r ̄s ̄rit dintr-un sat, ,,M¬nje?tii din Coasta Ia?ilor, sat care a trecut bini?or de apreciabila v¬rst ̄ de 450 de ani", (pag. 5)
O prezentare istoric ̄ extraordinar ̄, face profesorul gr.I Vasile Fluturel, membru al U.S.R., filiala Ia?i ?i fost director al ?colii M¬nje?ti, ?i domnia sa, fiu al acestui binecuv¬ntat sat, ,,urma?ii boierului M¬nja, cu str ̄mo?i pomeni?i ○n hrisoave ○nc ̄ din vremea lui Alexandru cel Bun". (pag. 5)
Un sat ca oricare altul, a? zice, dar cu certitudine, un sat din care au plecat spre Soare-R ̄sare, copii iste?i. Mintea lor s ̄n ̄toas ̄, dragostea pentru ○nv ̄? ̄tur ̄, sfaturile p ̄rin?ilor sau a dasc ̄lului, ○nv ̄? ̄turile primite ○n timpul copil ̄riei ,,le-au luat de bune", con?tientiz¬nd, fiecare ○n felul s ̄u, faptul c ̄ poate fi, ?i trebuie s ̄ fie, om de n ̄dejde ?i de cinste pentru neamul ?i pentru satul din care este cobor¬tor.
A plecat ,,fizic", de-aici de la umbra gorunului, de la poarta casei p ̄rinte?ti, l ̄s¬nd totul ○n urm ̄, dar convins c ̄ are un drum, c ̄ are o cale de urmat, pentru a ○nv ̄?a, a citi, a se forma profesional ?i intelectual, dar g¬ndul i-a r ̄mas aici, acas ̄. Probabil, ○n singur ̄tatea nop?ii, fiecare ○n parte, a pl¬ns ?i-a suspinat dup ̄ toate aceste minunate comori, pe care le l ̄sase ○n urm ̄, dar a avut un ?el, a avut o ?int ̄ ?i un crez, nedorind s ̄-?i dezam ̄geasc ̄ satul, credin?a, neamul ori p ̄rin?ii r ̄ma?i pentru a trudi ○n vatra satului. Au l ̄sat totul ○n urm ̄, aici, unde-i sunt adev ̄ratele r ̄d ̄cini, de m¬nje?tean, aici la M¬nje?ti.
Mul?i dintre fiii acestui sat ajun?i ,,oameni cu carte", se ○ntorc, c¬nd mai des, c¬nd mai rar, la poarta casei p ̄rinte?ti, pe urmele mo?ilor ?i str ̄mo?ilor, fiecare dup ̄ cum ○l poart ̄ aripa destinului.
Unii vin aici mereu, dar cu g¬ndul, ?i-?i aduc, probabil, ○n clipa de intimitate, cu drag de ceea ce au l ̄sat acas ̄ - p ̄rin?i g¬rbovi?i de munc ̄ ori b ̄tr¬ne?e, amintiri pe care nimeni ?i nimic ○n afara mor?ii nu le poate ?terge. Printre cei despre care povestec este ?i Maricica Mihoianu - un om ○nzestrat de Dumnezeu cu darul ?i harul c¬ntatului, c ̄ci ce s-ar face sufletul omului f ̄r ̄ c¬ntec?
Nu fiec ̄ruia ni se ○nt¬mpl ̄ astfel de minun ̄?ii! ?tie Dumnezeu, ○n multa lui bun ̄tate cui, c¬t, ce ?i c¬nd s ̄-i dea fiec ̄ruia. Din M¬nje?tii Ia?ului a ales-o pe Maricica, Chiriac, de fat ̄, azi c ̄s ̄torit ̄ Mihoianu-B ̄l ̄u. I-a d ̄ruit glas pentru a c¬nta. I-a d ̄ruit glas pentru a doini amarul, durerea ?i sup ̄rarea ? ̄ranului, c ̄ci prea multe l-au ○ncercat. I-a d ̄ruit glas pentru a bucura la nun?i, ospe?e ori cumetrii sufletul omului. I-a d ̄ruit glas pentru a se ○ntrece cu pas ̄rea cerului ?i-al s ̄u tril. I-a d ̄ruit ... i-a d ̄ruit ... i-a d ̄ruit, iar m¬ndra m¬nje?teanc ̄ d ̄, din tot sufletul, din acest dar, tuturor.
A d ̄ruit, d ̄ruie?te ?i, at¬t c¬t va tr ̄i, va d ̄rui, dar din darul lui Dumnezeu. S ̄ nu crede?i c ̄ toate astea sunt simplit ̄?i, lucruri m ̄runte, ,,m ̄run?i?uri". Dimpotriv ̄! Doar Dumnezeu, Maricica ?i familia dumneaiei ?tiu ce ○nseamn ̄ toate astea. Doar ei ?tiu c¬t ̄ munc ̄ ori sacrificiu st ̄ ○n spatele acestui dar dumnezeiesc, c¬t ̄ emo?ie dar ?i c¬t ̄ bucurie st ̄ ○n sufletul acesteia, c ̄ci ca s ̄ dai, trebuie, ○n primul r¬nd, s ̄ ai. Ca s ̄ ai, trebuie s ̄ culegi, s ̄ te fr ̄m¬n?i, s ̄ te zba?i, s ̄ aduni, s ̄ alergi, s ̄ slefuie?ti, ?i-apoi s ̄ d ̄ruie?ti. Maricica Mihoianu - face din toate astea de peste 25 de ani, ?i-ar mai fi ○n stare de ○nc ̄, vreo c¬teva sute de ani, dac ̄ ar avea at¬ta via? ̄.
Fata din M¬nje?ti, Maricica noastr ̄, culege ?i se fr ̄m¬nt ̄, se zbate ?i adun ̄, alearg ̄ ○n sus ?i-n jos, uneori cu folos alteori f ̄r ̄ folos, f ̄r ̄ a obosi, f ̄r ̄ a ○nceta s ̄ cread ̄, f ̄r ̄ vreun folos material (c ̄ tot vorbim de materialism!). Atunci c¬nd reu?e?te ○n ceea ce-?i propune este fericit ̄ ?i din fericirea dumneaiei ne d ̄ruie ?i nou ̄, c ̄ nu ar putea ?ine pentru sine aceast ̄ fericire. Atunci c¬nd nu-i reu?esc planurile sau g¬ndurile, merge mai departe, nu se opre?te. Cerceteaz ̄ ○n continuare, precum Sisif cercetat-a.
N ̄scut ̄ ○n zodia pe?ti, ○ntr-un mijloc de M ̄r?i?or - o norocoas ̄ zodie - Maricica este unul din vl ̄starele, din cele 11, cu care au fost d ̄rui?i familia Chiriac, Argentina ?i Gheorghe Chiriac. Maricica este o floare ○n minunatul buchet de 11, vl ̄stare ,,la care au ?inut ca la ochii din cap, cunosc¬ndu-?i din plin menirea de p ̄rin?i ?i totodat ̄ de educatori, de sf ̄tuitori ?i pilde pentru via? ̄". (pag. 31)
,,M¬nje?ti, M¬nje?ti,
T¬n ̄r sat mereu,
Sat frumos, M¬nje?ti,
P ̄zit de Dumnezeu.
Cu oameni buni ?i primitori,
Ce vatra lor ?i-o pre?uiesc,
Cresc brave fiice, bravi feciori
?i pe str ̄mo?i ○i prosl ̄vesc."(pag. 18)
Aceasta este natala imagine a satului ○n care a v ̄zut r ̄s ̄ritul Sf¬ntului Soare, Maricica, un sat ,,m¬ndru, blagoslovit de Bunul Dumnezeu, cu ? ̄rani cumin?i ?i harnici, cu bucuria reg ̄sirii lini?tii ?i binelui prin credin?a ○n Bunul Dumnezeu". (pag.18)
Lini?te ?i bine, bucurie ?i h ̄rnicie, cumin?enie ?i m¬ndre?e pe care o c¬nt ̄ ori o doine?te ?i Maricica. A crescut aici, ○n acest binecuv¬ntat sat, unde lini?tea se confund ̄ cu albastrul cerului ?i cu frumuse?ea codrului. A ○nv ̄?at aici, ○n acest sat blagoslovit de Dumnezeu, ce ○nseamn ̄ s ̄ fii harnic ?i cuminte - virtu?i morale ale omului bun cre?tin.
Tot aici, ○n satul copil ̄riei sale, Maricica a ○nv ̄?at pentru prima dat ̄ sf¬nta rug ̄ciune, ?i sfin?enie puterii acesteia, rostit ̄ zilnic - ?i diminea?a, ?i la pr¬nz, ?i seara - ○nainte de culcare, pentru a primi cereasc ̄ ?i dumnezeiasc ̄ lini?te - ?i ○n zi de post ?i ○n zi de dulce - pentru a primi ajutor de la Dumnezeu.
Maricic ̄i ○i este cunoscut fiecare col? din sat ?i-i este dor de fiecare uli? ̄, atunci c¬nd nu este ○n el. Cunoa?te ,,oamenii, le ○n?elege g¬ndurile ?i faptele" (pag. 21), iar dac ̄ a?a n-ar fi, Maricica ar suferi, iar aceast ̄ suferin? ̄ n-ar putea fi salvat ̄ de niciun leac d ̄t ̄tor de s ̄n ̄tate ori via? ̄. Contrar ̄spuns, ?i satul o cunoa?te ?i recunoa?te, iar s ̄tenii locului ○i sunt mereu profund ○ndatora?i, dar ?i recunosc ̄tori, pentru c ̄-i arat ̄ lumii, pentru c ̄ vorbe?te, fie ?i prin c¬ntec, despre ei ?i despre frumuse?ea locului ○n care vie?uiesc cu pace ?i lini?te sufleteasc ̄.
ᅫn privirea Maricic ̄i, g ̄sesc mereu o prim ̄var ̄ verde ?i ○nflorit ̄, preg ̄tit ̄ pentru rodul toamnei, v ̄d o var ̄ cald ̄ ?i senin ̄ preg ̄tit ̄ pentru-a iernii r ̄ceal ̄, g ̄sesc o toamn ̄ curat ̄, bogat ̄ ?i plin ̄ de rod binecuv¬ntat, v ̄d o iarn ̄ frumoas ̄ ?i curat ̄ precum albul z ̄pezilor din cer c ̄z ̄toare, ve?m¬nt acoperitor peste glia str ̄bun ̄.
Maricica s-a zb ̄tut ○n via? ̄ ?i a reu?it. A d ̄ruit lumii, prietenilor, colegilor, urma?ilor, dar ○nainte de toate, a d ̄ruit neamului din care cu m¬ndrie se trage, c¬teva albume muzicale, s ̄ le fie de drag ori alinare sufleteasc ̄, fiecare cu r ̄d ̄cin ̄ serioas ̄ ○n frumuse?e ?i autenticitate. Amintesc ○n treac ̄t, deocamdat ̄, doar:
- ,,De la mama mul?i m ̄ cer", realizat cu Viorel Leanc ̄ - Suceava ?i cu dirijorul George S¬rbu;
- ,,Eu sunt fat ̄ de la Ia?i", realizat cu TVR Cluj, redactor Dumitru Buzoianu. (pag. 61)
sunt doar dou ̄ exemple spre certificarea scrierii mele, albume ce cuprind piese emo?ionante ?i profunde ,,profunzime ce ○mi d ̄ curaj", m ̄rturise?te interpreta. (pag. 25)
De unde-?i culege seva ori profunzimea? O ○ntrebare extrem de simpl ̄! Din vatra satului, de-acolo de unde a crescut, din satul care pentru Maricica, este ,,un adev ̄rat templu ?i un altar, care are un grai ○naripat ?i puternic ce str ̄luce?te, purific ̄ ?i aprinde entuziasme, ca o lav ̄ clocotitoare". (pag. 26)
N ̄scut ̄ al patrulea copil, din p ̄rin?i iubitori ?i p ̄str ̄tori de tradi?ie - tat ̄l ,,activa ca tobo?ar ○n fanafara lui Cercel din M¬nje?ti" (pag. 33) - zburdalnic ̄ din fire (ca orice copil a? mai ad ̄uga!) ,,uneori neascult ̄toare" (pag. 34), dar ce s ̄-i faci? A?a sunt to?i copiii! Maricica ○?i ○ncepe ,,proiectul" c ̄r?ii ○ntr-o zi de vineri ,,3 noiembrie 2002, ○ntr-o zi mohor¬t ̄ de toamn ̄". Atunci, sau, abia acum ○n 2002, prinde curaj ○n a-?i a?terne pe h¬rtie (fie ?i ca o ciorn ̄!), toate cele, care peste ani ?i ani, vor deveni, iat ̄, o carte - Cartea Vie?ii.
?i a?a, zi dup ̄ zi, s ̄pt ̄m¬n ̄ dup ̄ s ̄pt ̄m¬n ̄, lun ̄ dup ̄ lun ̄, an dup ̄ an, amintire dup ̄ amintire, mai mult sau mai pu?in, uneori un r¬nd alteori c¬teva pagini, propozi?ie dup ̄ propozi?ie, fraz ̄ dup ̄ fraz ̄, cartea ○ncepe s ̄-?i arate conturul. Azi, cei care citesc volumul Lucre?iei ?i Ioan Mititean, pot confirma toate acestea pentru veridicitate.
Nu ?i-a uitat familia, fereasc ̄ Sf¬ntul, ?i nici n-o va uita niciodat ̄! C ̄ mare p ̄cat ar face!
Tat ̄l, ,,iubea muzica, c¬ntecul ?i jocul. Era un om frumos, de statur ̄ medie, harnic ?i sincer" (pag. 33), probabil cu el se aseam ̄n ̄ vl ̄starul, nu degeaba se spune ○n popor c ̄: ,,a?chia nu sare departe de t ̄ietor!". Sau, ,,ce semeni, aceea culegi". Maricica-?i urmeaz ̄ ○ntru iubire de tradi?ie, ○ntru iubire de credin? ̄, mama ?i tat ̄l.
Mama, ,,harnic ̄ ?i sufletist ̄, frumoas ̄, scund ̄ ?i cu un suflet nobil", (pag. 34), evident, o mam ̄ mereu grijulie, pentru ca pruncilor ?i familiei s ̄ nu-i lipseasc ̄ nimic.
Copil ̄ria i-a fost una fericit ̄, al ̄turi de fra?ii ?i surorile din familie - azi oameni cu principii de via? ̄ s ̄n ̄toase, cu responsabilit ̄?i, a?eza?i fiecare la casa lui - ,,chiar dac ̄ nu am avut nicio p ̄pu? ̄ cump ̄rat ̄ din pr ̄v ̄lie" (pag. 36), toate acestea, ?i le confec?ionau ei din ,,c¬rpe, ori ?tiule?i de porumb... ori din carton" (pag. 37). O copil ̄rie frumoas ̄ ,,f ̄r ̄ r ̄sf ̄?, ○mbuibare cu bun ̄t ̄?i" (pag. 37), f ̄r ̄ ,,aten?ie exagerat ̄ din partea p ̄rin?ilor".
?i cu toate astea, to?i au crescut mari ?i frumo?i, oameni cumsecade ?i de omenie, primitori ?i prieteno?i, unul mai frumos ca altul, sub iubirea ?i ochiul mereu prev ̄z ̄tor al p ̄rintelui care i-a f ̄cut ?i n ̄scut.
?i-acum cred c ̄ este momentul de-a-i mai aminti pe to?i cei 11 - fra?i ?i surori - de-ai Maricic ̄i, spre mare ?i m ̄rit ̄ laud ̄: Ileana, Costic ̄ - dasc ̄l la biserica din ?ig ̄na?i, Gheorghe - ceramist, Maricica - personajul nostru, interpreta de muzic ̄ popular ̄, apoi Aneta - filatoare - ?i Alexandru (Sandu) - muncitor constructor. I-au urmat, Viorel - de profesie sudor - ?i Valerica - ?es ̄toare. A r ̄mas casnic ̄ Virginica, iar Eugenia este chimist. Singurul, probabil ?i mezinul familiei, Ionel, a urmat calea rug ̄ciunii, iar azi ○l g ̄sim preot-c ̄lug ̄r la Muntele Athos (pag. 40).
C¬nd, unde ?i cum a ○nceput Maricica s ̄ c¬nte? ,,... prin cas ̄, prin curte, prin gr ̄din ̄, c¬t m ̄ ?inea gura" (pag. 38), recunoa?te precum un copil, de parc ̄ toate astea s-ar fi ○nt¬mplat ̄ ieri, ieri-alalt ̄ieri, av¬nd exemple serioase, demne de urmat. Alteori se urca ○ntr-un zarz ̄r mare din curte, de unde c¬nta ,,de r ̄suna zarea" (pag. 41). De fapt, asta a ?i f ̄cut, ascult¬nd la radio c¬ntecele lui Maria Udric ̄ - ,,Neica-l meu din Teleorman", ori ale lui Ion Macovei ,,C¬t dai mo?ule pe bab ̄", c¬ntece cu care s-a ?i lansat.
Tot interpreta ne m ̄rturise?te cum doar ea ?tie mai frumos, faptul c ̄ dac ̄, ○n ?coal ̄ ,,n-ar fi gustat prin orele de curs farmecul cuv¬ntului lui Eminescu, Creang ̄, Sadoveanu ?i a altor genii date de poporul nostru, c¬t ?i din literatura clasic ̄ universal ̄", nu ar fi ajuns, ast ̄zi, aici.
,,ᅫn anii de ?coal ̄ parc ̄ verile erau mai frumoase ?i pline de trilurile p ̄s ̄rilor, iar iarna observa pe z ̄pad ̄ urme de mistre?i, de c ̄prioar ̄ sau de iepure... De oriunde veneai, satul ○?i ie?ea ○n ○nt¬mpinare cu sc¬nteierea cupolelor bisericii din sat". (pag. 54)
Este cea mai fericit ̄ mama din lume. Este o mama ○mplinit ̄, chiar dac ̄ via?a de familie ori c ̄snicia nu a fost a?a cum ?i-a visat-o, o dat ̄ intrat ̄ ○n Sf¬nta Biseric ̄, pentru a-?i m ̄rturisi, ○n fa?a Altarului, dragostea. Cu primul so?, Dinu Mihoianu, (c ̄s ̄torit ̄ ○n 1981) are doi copii minuna?i, la care se uit ̄ ca la Soare - Dana ?i C ̄t ̄lin (pag. 44). Ba, nu de mult ̄ vreme a ajuns ?i bunic ̄!
Ce ○nseamn ̄ c¬ntecul pentru Maricica Mihoianu? ,, ... c¬ntecul e via?a mea, aerul meu, lini?tea ?i nelini?tea mea, e bucuria ce face necazul s ̄ fie uitare". (pag. 83), sau ,,c¬ntecul este tot ce am mai bun ?i mai frumos pe lume", (pag. 86), ,,○n ce m ̄sur ̄ iubesc c¬ntecul autentic rom¬nesc, ○n aceea?i m ̄sur ̄ detest manelizarea" (pag. 97).
I-au stat aproape, fiind ?i model de via? ̄, ?i model de scen ̄ - prieteni ?i colegi (?i mai tineri, ?i mai b ̄tr¬ni), despre care nu am s ̄ vorbesc, l ̄s¬ndu-v ̄ dumneavoastr ̄ aceast ̄ pl ̄cere, citind ?i recitind cartea, dar am s ̄-i trec ○n revist ̄, ○ntr-o grab ̄ voit ̄ ?i aleg¬ndu-i la ○nt¬mplare, astfel: Rodica Oleniuc (SV), Maria Golban (CJ), Cristina Simion (GJ), Ion Conea (BN), Maria Ciobanu, Teodora Popescu, Floarea Ple? (BN), Elisabeta Turcu, Florica Duma (BH), Vasile Boiciuc-Rogneanu (MM), Elena Milea sau Gabriela Manole Diaconescu, Gigi Moro?anu, Dumitru Buzoianu, Mihai Foca, Doina Foc?a (Moldova de peste Prut), George S¬rbu, Valeriu ?tefan (IS), Ionel Ro?u, Daniela Mera (IS), Georgel Nuc ̄ (B), Angela Cule?u (CT), Anton Constantin (IS), Nelu Hongu (NT), Nicu Jigolea, Costic ̄ Matei Creang ̄, Silviu Covaci, Marcel Chip ̄il ̄ (VN), Vasilica Tonu (GL), Mihai Constandache, Tudori?a Voineag Ianca (BR), Polina Gheorghe (B), Ion Scripcariu (IS), Gheorghe Turda ?i Nicolae Sab ̄u (MM), Ileana Matus, Mioara Velicu, Sofia Vicoveanca, Steliana Sima, Anton Achi?ei, ?i mul?i-mul?i-mul?i al?i prieteni, pe care doar citind valoroasa carte, ○i ve?i g ̄si cu siguran? ̄.
Cu p ̄rere de r ̄u pentru ceilal?i pe care nu i-am amintit printre prietenii, colegii de c¬ntec ori alte grade de rudenie, voi finaliza toate acestea felicit¬nd ideea concep?iei acestui volum, felicit¬nd autorii, Lucre?ia ?i Ioan Mititean, pentru munca ?i efortul depus ○n a scoate la lumin ̄ via?a ?i tr ̄irile ei, emo?iile ?i fericirile ei, lacrima ?i suferin?a, ○mplinirile ?i ne○mplinirile omului de cultur ̄ - Maricica Mihoianu, acel sfert de secol, dar ?i de via? ̄, din existen?a absolut ̄ a unui om - harnic, muncitor, talentat, iscusit, aprig la minte. Felicit ̄ri pentru curajul ?i s¬rguin?a dumneavoastr ̄.
Nu ○n ultim r¬nd m ̄ voi opri cu plec ̄ciune, pentru a-i mul?umi personajului principal al volumului recenzat, omului, interpretului de c¬ntec popular, culeg ̄torului de folclor, promotorul tradi?iilor autentice, artistului - Maricica MIHOIANU-BᅢLᅢU, pentru c ̄ s-a l ̄sat descoperit ̄, ?i-apoi ar ̄tat ̄ lumii, intervievat ̄ ?i ○ntrebat ̄, chestionat ̄ dac ̄ vre?i, de oameni iubitori de cultur ̄, de oameni simpli ,,la vorb ̄ ?i-n port", adev ̄rate spirite culturale.
Faptul c ̄ ?in ○n m¬n ̄ o carte despre tot ce ○nseamn ̄ Maricica Mihoiani-B ̄l ̄u, despre via?a artistic ̄ a domniei sale, despre culeg ̄torul ?i p ̄str ̄torul de folclor, despre omul de scen ̄ ?i mesager al c¬ntecului popular, despre satul ○n care s-a n ̄scut, a tr ̄it ?i copil ̄rit aceasta, sunt o adev ̄rat ̄ binecuv¬ntare. Citind ?i recitind volumul, pre? de o clip ̄, m-am sim?it fiu al satului M¬nje?ti, m-am sim?it neam din neamul m¬nje?tenilor, dar ?i al Maricic ̄i, cea n ̄scut ̄ pentru a transmite prin c¬ntec emo?ie, tr ̄ire, bucurie.
Indiferent de c¬t, de cum sau de ce s-a spus despre acest ambasador cultural - inconfundabil ̄ ?i puternic ̄, ○n?eleapt ̄ ?i bun ̄ la suflet, vesel ̄ ?i grijulie, ambi?ioas ̄ ?i de ○ncredere, puternic ̄ ?i de onoare, r ̄bd ̄toare ?i ○n?eleg ̄toare, plin ̄ de speran? ̄ ?i entuziasm, inim ̄ curat ̄ ?i sensibil ̄, prietenoas ̄ ?i credincioas ̄, s ̄ritor, atent ?i sensibil la nevoile altora, patriot, tenace sau talentat ̄, frumoas ̄ ?i serioas ̄ - fiecare vorb ̄ ○i vine ca o m ̄nu? ̄. Aceast ̄ este, a fost ?i, g¬ndind c ̄ viitorul ○nc ̄ ○i apar?ine, acesta va fi interpretul de muzic ̄ popular ̄ Maricica Mihoianu, din M¬nje?tii Ia?ilor.
Dumnezeu s ̄ ocroteasc ̄ mersul pa?ilor dumneavoastr ̄, ?i s ̄ v ̄ d ̄ruiasc ̄ putere ?i s ̄n ̄tate, ori de c¬te ori ○?i urca pe scena c¬ntecului popular pentru a doini sau c¬nta omului. Bucuriile ce ni le face?i auzindu-v ̄ minun ̄?ia glasului s ̄ se reverse ○nmiit ?i asupra dumneavoastr ̄. Fericirea ce-o aduce?i ○n sufletul omului ascult ̄tor ?i iubitor de c¬ntec s-o ave?i ?i-n sufletul dumneavoastr ̄. Pacea ?i lini?tea sufleteasc ̄ s ̄ cad ̄ asupra dumneavoastr ̄ ?i asupra celor de l¬ng ̄ dumneavoastr ̄, pe care-i iubi?i ?i ocroti?i.
Din frumosul Maramure? - cu sfioas ̄ plec ̄ciune, primi?i distins ̄ doamn ̄ ur ̄ri de bine ?i s ̄n ̄tate, mult ̄ putere de-a trudi ?i osteni pe ogorul c¬ntecului popular, aflat ○ntr-o perpetu ̄ schimbare, la grani?a dintre pierzanie, alteritate ?i poluare.

Vasile Bele -
semnez ○n nume personal, dar ?i ○n calitate de redactor ?ef / membru fondator al revistei DIN VATRA SATULUI - o revist ̄ prin care sunt promovate valorile noastre spirituale, nepoluate, nealterate, autentice, azi, duminic ̄, 28 octombrie, anul lui Dumnezeu 2012.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5