Ioan şi Lucreţia Mititean au pus suflet în „Cântecul mi-e drag” – Maricica Mihoianu – după 25 de ani de cântec

,,Maricică, Maricică,
Cântu-i leac la o adică,
Ne mângâie inima,
Îndulcindu-ne viața".
(Raveca VLAȘIN)

Maricica Mihoianu - dup￣ 25 de ani de c￢ntec

,,Nu exist￣ nimic pe lume care s￣ te fac￣ s￣ ￮n?elegi mai ￮ndeaproape ve?nicia tradi?iilor str￣bune dec￢t satul natal ?i ai t￣i de acas￣ - bunicii, p￣rin?ii ?i fra?ii, din c￣su?a din M￢nje?ti, v￣ruit￣ ￮n albastru, ce mi-a r￣mas leag￣n ?i destin.", m￣rturise?te Maricica Mihoianu (pag.8), ￮n cuv￢ntul de prezentare a c￣r?ii: ,,C￢ntecul mi-e tare drag. Maricica Mihoianu - dup￣ 25 de ani de c￢ntec", volum ap￣rut prin grija, truda ?i osteneala Lucre?iei ?i Ioan Mititean, la Editura Pim, Ia?i, 2012, pag. 202, volum asupra c￣ruia m￣ aplec ￮n aceste clipe ￮n a-l recenza.
Nu ?tiu dac￣ voi reu?i ori nu, cert este c￣ de azi ￮nainte, prin acest volum, personajul principal, Maricica Mihoianu, este mai ￮mplinit￣. Au curs lacimi p￢n￣ a fost scris. Au curs lacrimi p￢n￣ a v￣zut lumina tiparului. A fost mult￣ munc￣, dar ?i curaj, p￢n￣ s-au h￣r￣zit acestea toate, dar asta a fost voin?a Preabunului nostru ￎmp￣rat.
M￣ simt onorat c￣ printre c￣r?ile din biblioteca personal￣ (?i sunt c￢teva mii!) din aceast￣ zi va face parte ?i acest volum - un adev￣rat document, ce cuprinde via?a, tr￣irea, emo?ia, bucuria, lacrimile dar ?i neamul ori prietenii interpretului Maricica Mihoianu.
25 de ani - un sfert de veac - de c￢ntec. Mult? Pu?in? Nu judec! Nu am acest drept! Iat￣, ￮ns￣, ￮ncununarea dar ?i recuno?tin?a muncii unui OM, MARICICA MIHOIANU, copilul n￣scut ?i r￣s￣rit dintr-un sat, ,,M￢nje?tii din Coasta Ia?ilor, sat care a trecut bini?or de apreciabila v￢rst￣ de 450 de ani", (pag. 5)
O prezentare istoric￣ extraordinar￣, face profesorul gr.I Vasile Fluturel, membru al U.S.R., filiala Ia?i ?i fost director al ?colii M￢nje?ti, ?i domnia sa, fiu al acestui binecuv￢ntat sat, ,,urma?ii boierului M￢nja, cu str￣mo?i pomeni?i ￮n hrisoave ￮nc￣ din vremea lui Alexandru cel Bun". (pag. 5)
Un sat ca oricare altul, a? zice, dar cu certitudine, un sat din care au plecat spre Soare-R￣sare, copii iste?i. Mintea lor s￣n￣toas￣, dragostea pentru ￮nv￣?￣tur￣, sfaturile p￣rin?ilor sau a dasc￣lului, ￮nv￣?￣turile primite ￮n timpul copil￣riei ,,le-au luat de bune", con?tientiz￢nd, fiecare ￮n felul s￣u, faptul c￣ poate fi, ?i trebuie s￣ fie, om de n￣dejde ?i de cinste pentru neamul ?i pentru satul din care este cobor￢tor.
A plecat ,,fizic", de-aici de la umbra gorunului, de la poarta casei p￣rinte?ti, l￣s￢nd totul ￮n urm￣, dar convins c￣ are un drum, c￣ are o cale de urmat, pentru a ￮nv￣?a, a citi, a se forma profesional ?i intelectual, dar g￢ndul i-a r￣mas aici, acas￣. Probabil, ￮n singur￣tatea nop?ii, fiecare ￮n parte, a pl￢ns ?i-a suspinat dup￣ toate aceste minunate comori, pe care le l￣sase ￮n urm￣, dar a avut un ?el, a avut o ?int￣ ?i un crez, nedorind s￣-?i dezam￣geasc￣ satul, credin?a, neamul ori p￣rin?ii r￣ma?i pentru a trudi ￮n vatra satului. Au l￣sat totul ￮n urm￣, aici, unde-i sunt adev￣ratele r￣d￣cini, de m￢nje?tean, aici la M￢nje?ti.
Mul?i dintre fiii acestui sat ajun?i ,,oameni cu carte", se ￮ntorc, c￢nd mai des, c￢nd mai rar, la poarta casei p￣rinte?ti, pe urmele mo?ilor ?i str￣mo?ilor, fiecare dup￣ cum ￮l poart￣ aripa destinului.
Unii vin aici mereu, dar cu g￢ndul, ?i-?i aduc, probabil, ￮n clipa de intimitate, cu drag de ceea ce au l￣sat acas￣ - p￣rin?i g￢rbovi?i de munc￣ ori b￣tr￢ne?e, amintiri pe care nimeni ?i nimic ￮n afara mor?ii nu le poate ?terge. Printre cei despre care povestec este ?i Maricica Mihoianu - un om ￮nzestrat de Dumnezeu cu darul ?i harul c￢ntatului, c￣ci ce s-ar face sufletul omului f￣r￣ c￢ntec?
Nu fiec￣ruia ni se ￮nt￢mpl￣ astfel de minun￣?ii! ?tie Dumnezeu, ￮n multa lui bun￣tate cui, c￢t, ce ?i c￢nd s￣-i dea fiec￣ruia. Din M￢nje?tii Ia?ului a ales-o pe Maricica, Chiriac, de fat￣, azi c￣s￣torit￣ Mihoianu-B￣l￣u. I-a d￣ruit glas pentru a c￢nta. I-a d￣ruit glas pentru a doini amarul, durerea ?i sup￣rarea ?￣ranului, c￣ci prea multe l-au ￮ncercat. I-a d￣ruit glas pentru a bucura la nun?i, ospe?e ori cumetrii sufletul omului. I-a d￣ruit glas pentru a se ￮ntrece cu pas￣rea cerului ?i-al s￣u tril. I-a d￣ruit ... i-a d￣ruit ... i-a d￣ruit, iar m￢ndra m￢nje?teanc￣ d￣, din tot sufletul, din acest dar, tuturor.
A d￣ruit, d￣ruie?te ?i, at￢t c￢t va tr￣i, va d￣rui, dar din darul lui Dumnezeu. S￣ nu crede?i c￣ toate astea sunt simplit￣?i, lucruri m￣runte, ,,m￣run?i?uri". Dimpotriv￣! Doar Dumnezeu, Maricica ?i familia dumneaiei ?tiu ce ￮nseamn￣ toate astea. Doar ei ?tiu c￢t￣ munc￣ ori sacrificiu st￣ ￮n spatele acestui dar dumnezeiesc, c￢t￣ emo?ie dar ?i c￢t￣ bucurie st￣ ￮n sufletul acesteia, c￣ci ca s￣ dai, trebuie, ￮n primul r￢nd, s￣ ai. Ca s￣ ai, trebuie s￣ culegi, s￣ te fr￣m￢n?i, s￣ te zba?i, s￣ aduni, s￣ alergi, s￣ slefuie?ti, ?i-apoi s￣ d￣ruie?ti. Maricica Mihoianu - face din toate astea de peste 25 de ani, ?i-ar mai fi ￮n stare de ￮nc￣, vreo c￢teva sute de ani, dac￣ ar avea at￢ta via?￣.
Fata din M￢nje?ti, Maricica noastr￣, culege ?i se fr￣m￢nt￣, se zbate ?i adun￣, alearg￣ ￮n sus ?i-n jos, uneori cu folos alteori f￣r￣ folos, f￣r￣ a obosi, f￣r￣ a ￮nceta s￣ cread￣, f￣r￣ vreun folos material (c￣ tot vorbim de materialism!). Atunci c￢nd reu?e?te ￮n ceea ce-?i propune este fericit￣ ?i din fericirea dumneaiei ne d￣ruie ?i nou￣, c￣ nu ar putea ?ine pentru sine aceast￣ fericire. Atunci c￢nd nu-i reu?esc planurile sau g￢ndurile, merge mai departe, nu se opre?te. Cerceteaz￣ ￮n continuare, precum Sisif cercetat-a.
N￣scut￣ ￮n zodia pe?ti, ￮ntr-un mijloc de M￣r?i?or - o norocoas￣ zodie - Maricica este unul din vl￣starele, din cele 11, cu care au fost d￣rui?i familia Chiriac, Argentina ?i Gheorghe Chiriac. Maricica este o floare ￮n minunatul buchet de 11, vl￣stare ,,la care au ?inut ca la ochii din cap, cunosc￢ndu-?i din plin menirea de p￣rin?i ?i totodat￣ de educatori, de sf￣tuitori ?i pilde pentru via?￣". (pag. 31)
,,M￢nje?ti, M￢nje?ti,
T￢n￣r sat mereu,
Sat frumos, M￢nje?ti,
P￣zit de Dumnezeu.
Cu oameni buni ?i primitori,
Ce vatra lor ?i-o pre?uiesc,
Cresc brave fiice, bravi feciori
?i pe str￣mo?i ￮i prosl￣vesc."(pag. 18)
Aceasta este natala imagine a satului ￮n care a v￣zut r￣s￣ritul Sf￢ntului Soare, Maricica, un sat ,,m￢ndru, blagoslovit de Bunul Dumnezeu, cu ?￣rani cumin?i ?i harnici, cu bucuria reg￣sirii lini?tii ?i binelui prin credin?a ￮n Bunul Dumnezeu". (pag.18)
Lini?te ?i bine, bucurie ?i h￣rnicie, cumin?enie ?i m￢ndre?e pe care o c￢nt￣ ori o doine?te ?i Maricica. A crescut aici, ￮n acest binecuv￢ntat sat, unde lini?tea se confund￣ cu albastrul cerului ?i cu frumuse?ea codrului. A ￮nv￣?at aici, ￮n acest sat blagoslovit de Dumnezeu, ce ￮nseamn￣ s￣ fii harnic ?i cuminte - virtu?i morale ale omului bun cre?tin.
Tot aici, ￮n satul copil￣riei sale, Maricica a ￮nv￣?at pentru prima dat￣ sf￢nta rug￣ciune, ?i sfin?enie puterii acesteia, rostit￣ zilnic - ?i diminea?a, ?i la pr￢nz, ?i seara - ￮nainte de culcare, pentru a primi cereasc￣ ?i dumnezeiasc￣ lini?te - ?i ￮n zi de post ?i ￮n zi de dulce - pentru a primi ajutor de la Dumnezeu.
Maricic￣i ￮i este cunoscut fiecare col? din sat ?i-i este dor de fiecare uli?￣, atunci c￢nd nu este ￮n el. Cunoa?te ,,oamenii, le ￮n?elege g￢ndurile ?i faptele" (pag. 21), iar dac￣ a?a n-ar fi, Maricica ar suferi, iar aceast￣ suferin?￣ n-ar putea fi salvat￣ de niciun leac d￣t￣tor de s￣n￣tate ori via?￣. Contrar￣spuns, ?i satul o cunoa?te ?i recunoa?te, iar s￣tenii locului ￮i sunt mereu profund ￮ndatora?i, dar ?i recunosc￣tori, pentru c￣-i arat￣ lumii, pentru c￣ vorbe?te, fie ?i prin c￢ntec, despre ei ?i despre frumuse?ea locului ￮n care vie?uiesc cu pace ?i lini?te sufleteasc￣.
ￎn privirea Maricic￣i, g￣sesc mereu o prim￣var￣ verde ?i ￮nflorit￣, preg￣tit￣ pentru rodul toamnei, v￣d o var￣ cald￣ ?i senin￣ preg￣tit￣ pentru-a iernii r￣ceal￣, g￣sesc o toamn￣ curat￣, bogat￣ ?i plin￣ de rod binecuv￢ntat, v￣d o iarn￣ frumoas￣ ?i curat￣ precum albul z￣pezilor din cer c￣z￣toare, ve?m￢nt acoperitor peste glia str￣bun￣.
Maricica s-a zb￣tut ￮n via?￣ ?i a reu?it. A d￣ruit lumii, prietenilor, colegilor, urma?ilor, dar ￮nainte de toate, a d￣ruit neamului din care cu m￢ndrie se trage, c￢teva albume muzicale, s￣ le fie de drag ori alinare sufleteasc￣, fiecare cu r￣d￣cin￣ serioas￣ ￮n frumuse?e ?i autenticitate. Amintesc ￮n treac￣t, deocamdat￣, doar:
- ,,De la mama mul?i m￣ cer", realizat cu Viorel Leanc￣ - Suceava ?i cu dirijorul George S￢rbu;
- ,,Eu sunt fat￣ de la Ia?i", realizat cu TVR Cluj, redactor Dumitru Buzoianu. (pag. 61)
sunt doar dou￣ exemple spre certificarea scrierii mele, albume ce cuprind piese emo?ionante ?i profunde ,,profunzime ce ￮mi d￣ curaj", m￣rturise?te interpreta. (pag. 25)
De unde-?i culege seva ori profunzimea? O ￮ntrebare extrem de simpl￣! Din vatra satului, de-acolo de unde a crescut, din satul care pentru Maricica, este ,,un adev￣rat templu ?i un altar, care are un grai ￮naripat ?i puternic ce str￣luce?te, purific￣ ?i aprinde entuziasme, ca o lav￣ clocotitoare". (pag. 26)
N￣scut￣ al patrulea copil, din p￣rin?i iubitori ?i p￣str￣tori de tradi?ie - tat￣l ,,activa ca tobo?ar ￮n fanafara lui Cercel din M￢nje?ti" (pag. 33) - zburdalnic￣ din fire (ca orice copil a? mai ad￣uga!) ,,uneori neascult￣toare" (pag. 34), dar ce s￣-i faci? A?a sunt to?i copiii! Maricica ￮?i ￮ncepe ,,proiectul" c￣r?ii ￮ntr-o zi de vineri ,,3 noiembrie 2002, ￮ntr-o zi mohor￢t￣ de toamn￣". Atunci, sau, abia acum ￮n 2002, prinde curaj ￮n a-?i a?terne pe h￢rtie (fie ?i ca o ciorn￣!), toate cele, care peste ani ?i ani, vor deveni, iat￣, o carte - Cartea Vie?ii.
?i a?a, zi dup￣ zi, s￣pt￣m￢n￣ dup￣ s￣pt￣m￢n￣, lun￣ dup￣ lun￣, an dup￣ an, amintire dup￣ amintire, mai mult sau mai pu?in, uneori un r￢nd alteori c￢teva pagini, propozi?ie dup￣ propozi?ie, fraz￣ dup￣ fraz￣, cartea ￮ncepe s￣-?i arate conturul. Azi, cei care citesc volumul Lucre?iei ?i Ioan Mititean, pot confirma toate acestea pentru veridicitate.
Nu ?i-a uitat familia, fereasc￣ Sf￢ntul, ?i nici n-o va uita niciodat￣! C￣ mare p￣cat ar face!
Tat￣l, ,,iubea muzica, c￢ntecul ?i jocul. Era un om frumos, de statur￣ medie, harnic ?i sincer" (pag. 33), probabil cu el se aseam￣n￣ vl￣starul, nu degeaba se spune ￮n popor c￣: ,,a?chia nu sare departe de t￣ietor!". Sau, ,,ce semeni, aceea culegi". Maricica-?i urmeaz￣ ￮ntru iubire de tradi?ie, ￮ntru iubire de credin?￣, mama ?i tat￣l.
Mama, ,,harnic￣ ?i sufletist￣, frumoas￣, scund￣ ?i cu un suflet nobil", (pag. 34), evident, o mam￣ mereu grijulie, pentru ca pruncilor ?i familiei s￣ nu-i lipseasc￣ nimic.
Copil￣ria i-a fost una fericit￣, al￣turi de fra?ii ?i surorile din familie - azi oameni cu principii de via?￣ s￣n￣toase, cu responsabilit￣?i, a?eza?i fiecare la casa lui - ,,chiar dac￣ nu am avut nicio p￣pu?￣ cump￣rat￣ din pr￣v￣lie" (pag. 36), toate acestea, ?i le confec?ionau ei din ,,c￢rpe, ori ?tiule?i de porumb... ori din carton" (pag. 37). O copil￣rie frumoas￣ ,,f￣r￣ r￣sf￣?, ￮mbuibare cu bun￣t￣?i" (pag. 37), f￣r￣ ,,aten?ie exagerat￣ din partea p￣rin?ilor".
?i cu toate astea, to?i au crescut mari ?i frumo?i, oameni cumsecade ?i de omenie, primitori ?i prieteno?i, unul mai frumos ca altul, sub iubirea ?i ochiul mereu prev￣z￣tor al p￣rintelui care i-a f￣cut ?i n￣scut.
?i-acum cred c￣ este momentul de-a-i mai aminti pe to?i cei 11 - fra?i ?i surori - de-ai Maricic￣i, spre mare ?i m￣rit￣ laud￣: Ileana, Costic￣ - dasc￣l la biserica din ?ig￣na?i, Gheorghe - ceramist, Maricica - personajul nostru, interpreta de muzic￣ popular￣, apoi Aneta - filatoare - ?i Alexandru (Sandu) - muncitor constructor. I-au urmat, Viorel - de profesie sudor - ?i Valerica - ?es￣toare. A r￣mas casnic￣ Virginica, iar Eugenia este chimist. Singurul, probabil ?i mezinul familiei, Ionel, a urmat calea rug￣ciunii, iar azi ￮l g￣sim preot-c￣lug￣r la Muntele Athos (pag. 40).
C￢nd, unde ?i cum a ￮nceput Maricica s￣ c￢nte? ,,... prin cas￣, prin curte, prin gr￣din￣, c￢t m￣ ?inea gura" (pag. 38), recunoa?te precum un copil, de parc￣ toate astea s-ar fi ￮nt￢mplat￣ ieri, ieri-alalt￣ieri, av￢nd exemple serioase, demne de urmat. Alteori se urca ￮ntr-un zarz￣r mare din curte, de unde c￢nta ,,de r￣suna zarea" (pag. 41). De fapt, asta a ?i f￣cut, ascult￢nd la radio c￢ntecele lui Maria Udric￣ - ,,Neica-l meu din Teleorman", ori ale lui Ion Macovei ,,C￢t dai mo?ule pe bab￣", c￢ntece cu care s-a ?i lansat.
Tot interpreta ne m￣rturise?te cum doar ea ?tie mai frumos, faptul c￣ dac￣, ￮n ?coal￣ ,,n-ar fi gustat prin orele de curs farmecul cuv￢ntului lui Eminescu, Creang￣, Sadoveanu ?i a altor genii date de poporul nostru, c￢t ?i din literatura clasic￣ universal￣", nu ar fi ajuns, ast￣zi, aici.
,,ￎn anii de ?coal￣ parc￣ verile erau mai frumoase ?i pline de trilurile p￣s￣rilor, iar iarna observa pe z￣pad￣ urme de mistre?i, de c￣prioar￣ sau de iepure... De oriunde veneai, satul ￮?i ie?ea ￮n ￮nt￢mpinare cu sc￢nteierea cupolelor bisericii din sat". (pag. 54)
Este cea mai fericit￣ mama din lume. Este o mama ￮mplinit￣, chiar dac￣ via?a de familie ori c￣snicia nu a fost a?a cum ?i-a visat-o, o dat￣ intrat￣ ￮n Sf￢nta Biseric￣, pentru a-?i m￣rturisi, ￮n fa?a Altarului, dragostea. Cu primul so?, Dinu Mihoianu, (c￣s￣torit￣ ￮n 1981) are doi copii minuna?i, la care se uit￣ ca la Soare - Dana ?i C￣t￣lin (pag. 44). Ba, nu de mult￣ vreme a ajuns ?i bunic￣!
Ce ￮nseamn￣ c￢ntecul pentru Maricica Mihoianu? ,, ... c￢ntecul e via?a mea, aerul meu, lini?tea ?i nelini?tea mea, e bucuria ce face necazul s￣ fie uitare". (pag. 83), sau ,,c￢ntecul este tot ce am mai bun ?i mai frumos pe lume", (pag. 86), ,,￮n ce m￣sur￣ iubesc c￢ntecul autentic rom￢nesc, ￮n aceea?i m￣sur￣ detest manelizarea" (pag. 97).
I-au stat aproape, fiind ?i model de via?￣, ?i model de scen￣ - prieteni ?i colegi (?i mai tineri, ?i mai b￣tr￢ni), despre care nu am s￣ vorbesc, l￣s￢ndu-v￣ dumneavoastr￣ aceast￣ pl￣cere, citind ?i recitind cartea, dar am s￣-i trec ￮n revist￣, ￮ntr-o grab￣ voit￣ ?i aleg￢ndu-i la ￮nt￢mplare, astfel: Rodica Oleniuc (SV), Maria Golban (CJ), Cristina Simion (GJ), Ion Conea (BN), Maria Ciobanu, Teodora Popescu, Floarea Ple? (BN), Elisabeta Turcu, Florica Duma (BH), Vasile Boiciuc-Rogneanu (MM), Elena Milea sau Gabriela Manole Diaconescu, Gigi Moro?anu, Dumitru Buzoianu, Mihai Foca, Doina Foc?a (Moldova de peste Prut), George S￢rbu, Valeriu ?tefan (IS), Ionel Ro?u, Daniela Mera (IS), Georgel Nuc￣ (B), Angela Cule?u (CT), Anton Constantin (IS), Nelu Hongu (NT), Nicu Jigolea, Costic￣ Matei Creang￣, Silviu Covaci, Marcel Chip￣il￣ (VN), Vasilica Tonu (GL), Mihai Constandache, Tudori?a Voineag Ianca (BR), Polina Gheorghe (B), Ion Scripcariu (IS), Gheorghe Turda ?i Nicolae Sab￣u (MM), Ileana Matus, Mioara Velicu, Sofia Vicoveanca, Steliana Sima, Anton Achi?ei, ?i mul?i-mul?i-mul?i al?i prieteni, pe care doar citind valoroasa carte, ￮i ve?i g￣si cu siguran?￣.
Cu p￣rere de r￣u pentru ceilal?i pe care nu i-am amintit printre prietenii, colegii de c￢ntec ori alte grade de rudenie, voi finaliza toate acestea felicit￢nd ideea concep?iei acestui volum, felicit￢nd autorii, Lucre?ia ?i Ioan Mititean, pentru munca ?i efortul depus ￮n a scoate la lumin￣ via?a ?i tr￣irile ei, emo?iile ?i fericirile ei, lacrima ?i suferin?a, ￮mplinirile ?i ne￮mplinirile omului de cultur￣ - Maricica Mihoianu, acel sfert de secol, dar ?i de via?￣, din existen?a absolut￣ a unui om - harnic, muncitor, talentat, iscusit, aprig la minte. Felicit￣ri pentru curajul ?i s￢rguin?a dumneavoastr￣.
Nu ￮n ultim r￢nd m￣ voi opri cu plec￣ciune, pentru a-i mul?umi personajului principal al volumului recenzat, omului, interpretului de c￢ntec popular, culeg￣torului de folclor, promotorul tradi?iilor autentice, artistului - Maricica MIHOIANU-BￃLￃU, pentru c￣ s-a l￣sat descoperit￣, ?i-apoi ar￣tat￣ lumii, intervievat￣ ?i ￮ntrebat￣, chestionat￣ dac￣ vre?i, de oameni iubitori de cultur￣, de oameni simpli ,,la vorb￣ ?i-n port", adev￣rate spirite culturale.
Faptul c￣ ?in ￮n m￢n￣ o carte despre tot ce ￮nseamn￣ Maricica Mihoiani-B￣l￣u, despre via?a artistic￣ a domniei sale, despre culeg￣torul ?i p￣str￣torul de folclor, despre omul de scen￣ ?i mesager al c￢ntecului popular, despre satul ￮n care s-a n￣scut, a tr￣it ?i copil￣rit aceasta, sunt o adev￣rat￣ binecuv￢ntare. Citind ?i recitind volumul, pre? de o clip￣, m-am sim?it fiu al satului M￢nje?ti, m-am sim?it neam din neamul m￢nje?tenilor, dar ?i al Maricic￣i, cea n￣scut￣ pentru a transmite prin c￢ntec emo?ie, tr￣ire, bucurie.
Indiferent de c￢t, de cum sau de ce s-a spus despre acest ambasador cultural - inconfundabil￣ ?i puternic￣, ￮n?eleapt￣ ?i bun￣ la suflet, vesel￣ ?i grijulie, ambi?ioas￣ ?i de ￮ncredere, puternic￣ ?i de onoare, r￣bd￣toare ?i ￮n?eleg￣toare, plin￣ de speran?￣ ?i entuziasm, inim￣ curat￣ ?i sensibil￣, prietenoas￣ ?i credincioas￣, s￣ritor, atent ?i sensibil la nevoile altora, patriot, tenace sau talentat￣, frumoas￣ ?i serioas￣ - fiecare vorb￣ ￮i vine ca o m￣nu?￣. Aceast￣ este, a fost ?i, g￢ndind c￣ viitorul ￮nc￣ ￮i apar?ine, acesta va fi interpretul de muzic￣ popular￣ Maricica Mihoianu, din M￢nje?tii Ia?ilor.
Dumnezeu s￣ ocroteasc￣ mersul pa?ilor dumneavoastr￣, ?i s￣ v￣ d￣ruiasc￣ putere ?i s￣n￣tate, ori de c￢te ori ￮?i urca pe scena c￢ntecului popular pentru a doini sau c￢nta omului. Bucuriile ce ni le face?i auzindu-v￣ minun￣?ia glasului s￣ se reverse ￮nmiit ?i asupra dumneavoastr￣. Fericirea ce-o aduce?i ￮n sufletul omului ascult￣tor ?i iubitor de c￢ntec s-o ave?i ?i-n sufletul dumneavoastr￣. Pacea ?i lini?tea sufleteasc￣ s￣ cad￣ asupra dumneavoastr￣ ?i asupra celor de l￢ng￣ dumneavoastr￣, pe care-i iubi?i ?i ocroti?i.
Din frumosul Maramure? - cu sfioas￣ plec￣ciune, primi?i distins￣ doamn￣ ur￣ri de bine ?i s￣n￣tate, mult￣ putere de-a trudi ?i osteni pe ogorul c￢ntecului popular, aflat ￮ntr-o perpetu￣ schimbare, la grani?a dintre pierzanie, alteritate ?i poluare.

Vasile Bele -
semnez ￮n nume personal, dar ?i ￮n calitate de redactor ?ef / membru fondator al revistei DIN VATRA SATULUI - o revist￣ prin care sunt promovate valorile noastre spirituale, nepoluate, nealterate, autentice, azi, duminic￣, 28 octombrie, anul lui Dumnezeu 2012.