Bistrițeni de toate vârstele s-au prins în Hora Unirii sub privirea blândă a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, pentru a sărbători Ziua Unirii Principatelor Române

În zi de sărbătoare, câteva sute de bistriţeni de toate vârstele, au participat la ceremonia militară și religioasă organizată cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din Piața Unirii.

 

Ceremonialul a debutat cu acordarea onorului militar pentru col. Cristinel-Dumitru Colibaba, comandantul Brigăzii 81 Mecanizată "General Grigore Bălan", și primarul Ioan Turc. După intonarea Imnului Național al României, a fost oficiat serviciului religios, în sobor de preoți, condus de protopopul ortodox de Bistrița - pr. Alexandru Vidican și protopopul greco-catolic Cristian Goia.

 

Prefectul Teofil Cioarbă a transmis mesajul premierului Marcel Cioalcu cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române.

"În urmă cu 165 de ani, pe 24 ianuarie, românii și-au unit eforturile și au pus piatra de temelie a României de astăzi, ca stat național, unitar și democratic. Și atunci, mulți s-au opus. Și din afara țării, dar și din interior. Pentru interesele lor, ar fi fost mai bine ca românii să nu fie UNIȚI. 24 ianuarie 1859 a fost doar începutul unui lung drum. Viziunea liderilor de atunci nu s-a rezumat doar la unire. A urmat un val de reforme care au schimbat complet societatea românească și au avut ca principal scop reducerea inechităților sociale și îmbunătățirea condițiilor de trai. Românii au demonstrat întregii lumi că – UNIȚI! – își pot croi singuri soarta! Astăzi, la 165 de ani de atunci, România a intrat într-o nouă etapă a modernizării sale. O etapă care îi va permite să se dezvolte și mai mult, să crească la adevăratul său potențial! 

În primul rând, unirea – pe care marele Cuza a dorit-o și a simțit-o – devine realitate prin Autostrada Moldovei. Unirea economică efectivă a Moldovei cu restul țării va conduce, în sfârșit, la dezvoltarea rapidă a întregii zone, prin creșterea investițiilor și crearea de noi locuri de muncă, mai bine plătite.

Apoi, reformele ireversibile, pe care acest Guvern le-a început anul trecut, permit României accesarea tuturor fondurilor din PNRR. Ne permit, astfel, trecerea la o nouă etapă de dezvoltare economică și socială. (...)Anul 2024 este un an extrem de dificil, în care cetățenii își vor alege reprezentanții la toate nivelurile. Cu toate acestea, responsabilitatea Guvernului este de a nu pune în pericol dezvoltarea țării. Pentru că interesul tuturor românilor este ca România să crească și să se dezvolte. Doar UNIȚI, putem construi o Românie echitabilă! Și tot UNIȚI vom depăși cu bine provocările acestui an! Așa să ne ajute Dumnezeu! ”, a rostit prefectul Teofil Cioarbă.

Primarul municipiului Bistrița, Ioan Turc, a prezentat câteva dintre evenimentele care au condus la Unirea Principatelor Române, menite să dea curaj și generațiilor viitoare.

“Contextul international a fost unul favorabil, după ce Rusia a pierdut în 1856 războiul Crimeei. Moldova și Tara Românească au scăpat de protectoratul rusesc și au au intrat sub umbrela Marilor Puteri garante. Liderii din Țara Românească și din Moldova trebuiau să găsească o formula juridică de natură să pună în defensive anumite puteri garante ostile. Uniunea personală, prin alegerea unui singur domnitor, atât în Moldova, cât și în Țara Românească, a fost o idee strălucită”, a explicat primarul Ioan Turc, care a evidențiat și lupta democratocă, astfel ca unirea să fie desăvârșită în 1862 prin unirea Guvernelor, a Parlamentelor și desemnarea capitalei la București.

În mesaju său, primarul Ioan Turc a subliniat faptul că excrepțională a fost solidaritatea românilor, a patriților și a liderilor în raport cu un ideal înalt.

“În aceeași cheie au gândit și patrioții ardeleni, în 1918, când după Primul Război Mondial puteau foarte ușor să meargă într-o formulă meschină și să prefere să devină mari lideri într-o țară mică.Nu au făcut așa, au mers pe formula corectă, necesară și posibilă, de înfăptuire a României Mari. Astăzi, vedem, suntem două state românești. Poate această generație  să reitereze ceea ce au făcut înaintașii noștri? Eu cred că da. Din Bistrița, Oraș al Imnului Național, de la bistul Întregitorului Alexandru Ioan Cuza: La mulți ani, români, oriunde v-ați afla!“, a declarant Ioan Turc.

La bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza au fost depuse coroane de flori,  de către prefectul Teofil Cioarbă, primarul Ioan Turc și vicepreședintele Consiliului Județean, Camelia Tabără,  în numele comunității din Bistrița-Năsăud, dar și de conducerea Brigăzii 81 Mecanizată "General Grigore Bălan".

După defilarea Gărzii de onoare pe acordurile muzicii militare, în aplauzele participanților, bistrițenii s-au prins în Hora Unirii, probabil momentul cel mai așteptat.

La eveniment, alături de conducerea Brigăzii Brigăzii 81 Mecanizată "General Grigore Bălan", au fost prefectul Teofil Cioarbă și subprefecții Ioan Zăgrean și Decsei Atilla, primarul Ioan Turc și viceprimarul Sorin Hangan, vicepreședinții Consiliului Județean Bistrița-Năsăud - Camelia Tabără și Ciprian Kecskes-Simionca, senatorul Ovidiu Florean, secretarul de stat Terente Ciu, șefi de instituții deconcentrate, inspectori școlari, consilieri municipali și județeni, inspectorii șefi ai instituțiilor militarizate din subordinea MAI, cadre militare în retragere și în rezervă, dar și un public numeros de toate vârstele.

.***

La 24 ianuarie este sărbătorită, în fiecare an, Ziua Unirii Principatelor Române. La 24 ianuarie/5 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza era ales domn şi al Ţării Româneşti, după ce la 5/17 ianuarie 1859 fusese ales domn al Moldovei, realizându-se astfel unirea celor două Principate Române sub conducerea unui singur domnitor. Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român.

Comentarii

24/01/24 14:51
Iuliu

Motto:
„Îi plâng pe proști și proștii mă înving.”
(Ana Blandiana- Eclipsă)

La Bistrita un exemplu de prostie se găseste în Piata Unirii, unde încă din 2012, fostul primar Ovidiu Cretu a mutat bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, din fața sediului Inspectoratului de Poliție Județean (IJP), fără să stie că numele pietei se trage de la Marea Unire din 1918 si nu are nimic in comun cu „Mica Unire”. Dar, după mintea cea proastă a lui Cretu, Unire să fie, nu conteaza dacă-i Mare sau Mică. Bustul a fost comandat de IJP pentru că Alexandru Ioan a pus bazele Poliţiei moderne în România si a fost dezvelit initial în anul 2004 în fata sediului Politiei, aducând în plus o nota de vizibilitate asupra clădirii care seamănă mai mult cu un bloc de garsoniere din perioada comunistă. De atunci în fiecare an la 24 ianuarie în Piata Unirii politicienii bistriteni se adună ca oile lângă bustul lui Cuza pentru a rosti niste discursuri penibile pline de formalism, fără să respecte adevărul istoric legat de Unirea Principatelor din 1859 . Iata ce spunea marele savant Nicolae Iorga în cartea sa intitulată „Neamul românesc in Ardeal si Tara Ungurească la 1906”:
„Pe la 1870 romanii n-aveau deloc „inteligenţa” in Bistrita şi credincioşii se închinau la bisericuta de lemn din capatul târgului. Dar, necontenit a crescut apoi bogaţia, însemnatatea, numarul suburbienilor din Maierişte şi din Stupini, cari traiesc din lucrul câmpului si din pomărit, al celor din „Hrube” unde cărămidarii gătesc cel mai bun material de clădire din Podeni, unde din iobagi (căci aceasta înseamna „podeni”, podani) s-au ales zidari neantrecuţi. Bisericuţa a fost strămutată în satul de luptă cu saşii al Lechinţei, iar în loc s-a căpătat de la catolici biserica de astăzi unde slujeste un PROTOPOP UNIT”. Este vorba de Biserica greco-catolica din piata Unirii din Bistrita, cunoscuta si sub numele de “Biserica de la Coroana”. Reamintim ca in 1893 biserica (fosta a minoritilor) impreuna cu ansamblul manastiresc nefolosit la vremea respectivă, fusese cumpărate de Biserica Greco-catolică, cu suma de 35.000 de florini avand in vedere ca la acea vreme romanii nu aveau voie sa isi construiasca biserica in interiorul orasului. Dupa cumparare, au fost efectuate ample lucrari de reabilitare interioara si de adaptare la nevoile cultului greco-catolic. De asemenea, porticul vestic a fost refacut in stil gotic si a dobândit aspectul actual în perioada interbelică.
În 1948 regimul comunist a desfiinţat Biserica Greco-catolică, drept urmare şi lăcaşul de cult impreună cu toate bunurile sale au fost preluate de către ortodocşi.
Prin urmare Piata Unirii din Bistrita este locul care are cele mai profunde legaturi cu Marea Unire de la 1 Decembrie, 1918. De aici a plecat spre Alba Iulia delegatia romanească din partea Comitatului Bistrita-Năsăud participantă la Marea Adunare Nationala convocată de către Marele Sfat Național Român, prin Consiliul Național Român Central de la Arad, dupa ce “Credentionalele” fuseseră sfintite in Biserica Romana Unita din Bistrita.
De aceea, bustul lui Cuza din Piata Unirii trebuie sa fie mutat înapoi la IJP, unde se mai află încă soclul de marmură de pe care a fost dislocat în 2012 de către fostul primar Ovidiu Cretu, iar in locul lui din Piata Unirii sa fie ridicat un monument evocator al Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 .
Acest „Monument al Unirii” ar putea fi realizat sub in forma de obelisc având înăltimea totală (soclul + obeliscul propriuzis) de 1918 cm . Obeliscul propriuzis de la soclu până în vârf ar trebui sa aiba 1600 cm (anul primei uniri sub Mihai Viteazul), iar împreuna cu soclul de la baza de 3,18 m sa se ridice la 1918 cm (anul Marii Uniri).
Pe trei dintre laturile obeliscului s-ar putea amplasa efigiile din bronz ale domnitorilor Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza si Regele Ferdinand, iar pe cea d-a 4-a latura ar putea fi trecute numele delegatilor din Comitatul Bistrita-Nasaud participanti la Marea Adunare din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, dând astfel o personalizare locală Monumentului Unirii.
De asemenea, pe soclul monumentului s-ar putea monta un basorelief din bronz executat după imaginea fotografică a Marii Adunari de la Alba Iulia, avandu-i in prim plan pe episcopii Iuliu Hossu si Miron Cristea .
Ar fi cazul ca primarul Ioan Turc care a început bine mandatu său cu inlăturarea strutilor si merelor de plastic de pe străzile orasului să continue corectarea tuturor aberatiilor din perioada administratiei Cretu, care au adus orasului Bistrita „faima” nefericită de Caracalul Ardealului.
(Vezi: http://www.catavencii.ro/bistrita-orasul-unde-s-a-rasturnat-carul-cu-pei...)

24/01/24 17:21
comentator 2

D.le vizitator lucrurile stau cam asa cump le prezentat cu cateva elemente suplimentare si anume: Bustul domnitorului Cuza a fost ales ca "Mentor spiritual al Politiei judetuluiBistrita Nasaud" Ridicarea acestuia in fata sediului sa facut dupa obtinerea autorizatie de constructie si a tuturor avizelor de la Ministerul culturi
Constructia s-a realizat prin contributia baneasca benevola a tuturor politistilor si a personalului Directiei judetene a Arhivelor statului de la acea vreme inclusiv a personalului civil.
Nu au fost accepate sau folosite sponsorizari.
Am inteles ca a fost ridicata noaptea.S-au facut ceva demersuri de catre Asociatia rezervistilor din Bistrita -Nasaud pentru readucerea ei in locatia unde a fost ridicata.Probabil ca inca se asteapta sa fie redata celor care au platit-o si care sunt proprietari de drept .Oricum stativul este gol si o.pot aduce si noaptea asa cum au dus-o. .

25/01/24 14:46
Toni

Si de data asta Radu Moldovan a fost marele absent de la ceremonialul militar-religios organizat în Piata Unirii din Bistrița cu prilejul împlinirii a 165 de ani de la Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie, 1859. Reamintim că anul trecut la 1 Decembrie Radu Moldovan a fost absent de la manifestările organizate la Bistrița de Ziua Națională a României la 105 ani de la Marea Unire din 1918. Atunci Răducu a mers în Danemarca pentru a face galerie echipei naționale de handbal feminin a României la Campionatul Mondial.
(vezi: https://timponline.ro/presedintele-cj-face-galerie-nationalei-romaniei-l...)

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5