Sifilisul, cauzat de bacteria Treponema Pallidum, este adesea transmis prin contact sexual și se manifestă inițial prin leziuni asimptomatice la nivel genital, rectal sau oral, care se vindecă de la sine. Boala poate fi transmisă și de la mamă la făt în timpul sarcinii. Netratată, boala poate provoca daune severe organelor vitale și poate fi fatală, dar, dacă este identificată timpuriu, poate fi eliminată cu o singură doză de antibiotic. 

Sifilis primar

Simptomele tipului de sifilis primar se manifestă pentru prima dată între 10 și 90 de zile după infectare, sub forma unui sifilom - o eroziune nedureroasă, cu margini nete care se estompează în țesutul sănătos înconjurător. Această leziune apare de obicei pe organele genitale sau pe piele și mucoase în zona de intrare a bacteriei. Uneori, sifilomul poate fi mai greu de detectat, apărând în locuri mai puțin vizibile, cum ar fi interiorul rectului sau vaginului. De asemenea:

• în aproximativ o săptămână de la apariția sifilomului, se poate observa adenopatia luetică - o mărire a ganglionilor limfatici din zona adiacentă leziunii primare, care de obicei se rezolvă de la sine fără tratament;
• la bărbați, sifilomul, cunoscut și sub numele de „șancrul dur”, poate apărea în diverse locuri ale regiunii genitale, inclusiv pe gland, în șanțul balano-prepuțial, pe corpul penian, scrot sau prepuț. Această leziune poate rămâne adesea neobservată deoarece nu provoacă durere și poate să se vindece spontan în aproximativ șase săptămâni, chiar și fără intervenție medicală;
• fără tratament, există riscul ca infecția să progreseze către sifilisul secundar. Acesta este motivul pentru care este crucială identificarea și tratarea timpurie a sifilisului, pentru a preveni avansarea bolii și complicațiile pe termen lung.

Sifilis secundar

În această fază a infecției, pacienții care nu au beneficiat de tratament pot începe să experimenteze o serie de simptome, printre care se numără febra, durerile de cap și o creștere palpabilă a ganglionilor limfatici. Pot apărea și erupții cutanate de diverse nuanțe - de la roșiatice la rozalii, cunoscute sub denumirea de „rozeole sifilitice”. 

Alte manifestări includ:

• oboseala pronunțată;
• pierderea în greutate;
• alopecia;
• modificări ale unghiilor;
• probleme musculo-scheletale. 

Chiar dacă aceste semne și simptome pot dispărea spontan, există riscul ca ele să revină în decurs de un an.

Sifilis latent

Sifilisul secundar netratat poate evolua într-un stadiu latent, în care simptomele vizibile dispar, lăsând ca singură dovadă a infecției rezultatele pozitive ale testelor serologice. Această fază asimptomatică poate induce în eroare, deoarece lipsa simptomelor nu înseamnă că boala a fost învinsă, ci doar că a intrat într-o perioadă de inactivitate temporară. Este esențial ca persoanele care au fost expuse riscului să fie testate și să primească tratament adecvat, chiar dacă nu prezintă simptome evidente.

Deși nu toți pacienții cu sifilis secundar vor dezvolta sifilis terțiar, riscul există și poate duce la complicații grave dacă infecția rămâne nediagnosticată și netratată. Este necesară monitorizarea continuă și intervenția medicală promptă pentru a preveni progresia bolii către această etapă avansată.

Sifilis terțiar

Sifilisul terțiar reprezintă faza cea mai severă a infecției și poate să apară la un interval de timp cuprins între 10 și 30 de ani după momentul inițial al infectării. Dacă nu este tratat, acest stadiu poate cauza deteriorări serioase ale organelor vitale și poate fi chiar fatal. Printre simptomele caracteristice se numără:

• tulburări de ordin neurologic;
• paralizie generală de tip progresiv;
• demență;
• anevrism la nivelul aortei;
• amorțeală;
• inflamare a membranei craniene și a țesuturilor moi;
• inflamarea vaselor sangvine;
• tulburări de vedere sau pierderea vederii;
• surditate.
• deteriorări cardiace, hepatice, articulare și osoase.

Sifilis congenital

Sifilisul congenital implică transmiterea infecției de la mamă la făt, fie în timpul sarcinii prin intermediul placentei, fie în momentul nașterii. Copiii afectați de această formă a bolii pot suferi de diverse complicații care afectează organele, printre care se numără:

• hepatomegalia (ficat mărit);
• disfuncții neurologice;
• ganglioni inflamați;
• anomalii osoase;
• anemie;
• icter (colorație galbenă a pielii și a albului ochilor); 
• cheratită (infecții ale corneei);
• convulsii.

Neurosifilis

Neurosifilisul reprezintă stadiul infecției sifilitice în care bacteria Treponema Pallidum invadează sistemul nervos, ducând la manifestări neurologice serioase. Printre acestea se află:

• paralizia;
• pierderile sau alterările sensibilității;
• problemele de coordonare motorie;
• cefaleea;
• modificările comportamentale;
• dezvoltarea demenței.

Aceste simptome reflectă gradul de afectare a sistemului nervos și necesită intervenție medicală imediată.

Sifilis ocular

Sifilisul ocular are potențialul de a afecta majoritatea componentelor ochiului, în special uveea, membrana care include irisul, corpul ciliar și coroida. Această afecțiune poate conduce la simptome variate, începând cu diminuarea clarității vederii și putând progresa către pierderea totală și ireversibilă a vederii.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol despre stadiile și formele sifilisului sunt oferite doar în scop informativ și nu înlocuiesc sfaturile medicale profesioniste. Pentru diagnosticare și tratament, este esențială consultarea unui medic specialist dermatovenerolog. 

Bibliografie:

1. “Sifilis: Cauze, Simptome, Diagnosticare, Tratament | MedLife.” Www.medlife.ro, www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/sifilis-cauze-simptome-tratament.