Biserica cea veche din 1790

Mai trebuie spus ca inainte ca biserica din lemn de pe strada Crinilor sa fi fost donata romanilor din Lechinta, avand in vedere ca la acea vreme romanii nu aveau voie sa isi construiasca biserica in interiorul orasului, la 1893 fusese cumpărate de Biserica Greco-catolică, cu suma de 35.000 de florini biserica (fosta a minoritilor) impreuna cu ansamblul manastiresc nefolosit la vremea respectivă. In acest fel, Biserica Romana Unita (greco-catolica) a jucat un rol hotarator in devenirea romaneasca a Bistritei. Dupa cumpararea ansamblului manastiresc si a bisericii minoritilor, au fost efectuate ample lucrari de reabilitare si adaptare la nevoile cultului greco-catolic. Porticul vestic a fost refacut in stil gotic si a dobândit aspectul actual în perioada interbelică. Biserica de la Coroana cum este cunoscuta astazi, a fost martora activa la evenimente importante de traire si simtire ramaneasca, intre care si Marea Unire de la 1918. De aici a plecat spre Alba Iulia delegatia romana participanta la marele act al unirii, dupa ce “Credentialele” fusesera sfintite in aceasta biserica. De altfel numele de Piata Unirii in care se afla biserica, se trage de la Marea Unire, chiar daca recent, un primar incult a mutat aici bustul lui Cuza de la IJP, si a produs o confuzie publica legata de numele pietei. În 1948 regimul comunist a desfiinţat Biserica Greco-catolică, drept urmare şi biserica a fost preluat de către ortodocşi, iar in una din cladirile ansamblului manastiresc a functionat multa vreme Muzeul Bistritean. Dupa 1989, nu doar ca nici macar biserica nu a fost retrocedata adevaratilor proprietari greco-catolici, dar ortodocsii au pus stapanire si pe cladirile manastiresti incalcand cu nonsalanta legea retrocedarilor. Cu atat mai mult biserica si ansamblul manastiresc trebuie sa revina greco-catolicilor, punand capat samavolniciei comuniste si infaptuind astfel un act de dreptate.