ÎN MEMORIA LUI CONSTANTIN PAVEL

Consiliul Judeţean Bistriţa – Năsăud şi Rotary Club Bistriţa au organizat, marţi 22 septembrie 2009, ceremonia dezvelirii unei plăci memoriale la casa din Bistriţa – Bârgăului a marelui tenor Constantin Pavel (1884-1945), ctitorul primei opere româneşti, de la Cluj – Napoca.Astfel, casa din Bistriţa Bârgăului a tenorului Constantin Pavel, ctitorul primei Opere Române, înfiinţată la Cluj, îngrijită de familia profesorului Andrei Neuc, a fost înzestrată cu o placă memorială, în memoria marelui artist şi păstrarea acesteia de către generaţiile următoare.

Ceremonia dezvelirii plăcii memoriale a debutat cu o rugăciune oficiată de părintele Alexandru Vidican, protopopul ortodox al Bistriţei, părintele Ioan Pintea din Bistriţa şi Alexandru Brici din Bistriţa-Bârgăului, după care Andrei Neuc şi Mircea Gelu Buta au dezvelit placa pe care scrie "Constantin Pavel (21. IV. 1884- 9.V. 1945) Ctitorul Operei Române din Cluj", stropită cu apă sfinţită de către preoţi.

La ceremonia dezvelirii acestei plăcii comemorative, au luat cuvîntul Mircea Gelu Buta, directorul Spitalului Judeţean Bistriţa –Năsăud, Vasile Bar, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Bistriţa-Năsăud, preşedintele CJ, Liviu Rusu, care a vorbit despre importanţa evenimentului, apreciind locul pe care-l merită marile personalităţi ale judeţului şi grija pentru cimitire, suliniind faptul că nu e de glumit cu lucrurile sfinte, faţă de care trebuie să fim mai pioşi, sugerând că nu se poate prevala cineva de criză pentru lucrurile care trebuie făcute. Directorul Florin Vasile Şomlea de la Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bistriiţa –Năsăud, a vorbit despre înscrierea localităţilor de interes cultural în circuitul turistic, pentru a fi cunoscute siturile noastre în întreaga lume.

Profesorul Andrei Neuc, vădit emoţionat de acest eveniment s-a simţit onorat pentru dezvelirea plăcii în amintirea lui Constantin Pavel iar fiica lui, Constanţa Neuc, director al Grupului Şcolar "Radu Petrescu" din Prundu-Bârgăului a mulţumit tuturor celor care au avut grijă de casa lui "tata Tini" şi memoria acestuia.

S-au rostit multe cuvinte frumoase, în legătură cu artistul Constantin Pavel, care pe drept cuvânt poate fi considerat cea de a treia mare personalitate a culturii româneşti, dată de judeţul Bistriţa – Năsăud, alături de Coşbuc şi Rebreanu, şi în mod sigur primul mare interpret român al muzicii de operă, fondator şi organizator al acesteia.

Dacă năsăudenii au însemnat istoria prin glorioasele lor acte militare din timpul graniţei, iar în artă au excelat prin creaţii literare ce au îmbogăţit tezaurul naţional, o mare contribuţie a fost adăugată, acestui minunat tezaur, de către bârgăuanul Constantin Pavel care a adus primăvara muzicii de operă în România.

Date despre Constantin Pavel se găsesc în câteva publicaţii, scrise de mari artişti, ca de exemplu Florica Cristoforeanu, oameni de cultură precum Teodor Tanco („Tenorul Constantin Pavel”, VRR, vol. I, 1973, p.243), Andrei Pavel Neuc („Medalion: Constantin Pavel”, Simp. Cult. al Văii Bârgăului, ed.II-a, 1973), Ioana Hangan („Constantin Pavel, per¬sonalitate artistică a Văii Bârgăului”, Răsunetul, aprilie, 1994), Gavril Ţărmure („Constantin Pavel, personalitate a culturii ro¬mâne”, Răsunetul 2107/1998), Niculae Vrăsmaş („Primăvara lui Tini Pavel”, Mişcarea Literară, An IV, nr. 1-2 (13-14), 2005, „Bârgăuanul Constantin Pavel, personalitate a muzicii de operă româneşti”, Gazeta de Bârgău, mai 2005) şi Mircea Gelu Buta („Oameni care nu trebuie uitaţi”, Mesagerul, nr.3922/18.09.2009), precum şi în unele emisiuni de televiziune.

Constantin Pavel s-a născut în comuna Bistriţa Bârgăului ca fiu al "notarăşului" Ştefan Pavel şi nepot al preotului Vasile Pavel, cel care a scris în anul 1876 prima istorie a comunei Bistriţa Bârgaului, de fapt prima monografie, pe care o cunoaştem, a unei aşezări bârgăuane şi a pus bazele aşezării permanente a satului Colibiţa, devenită acum o frumoasă staţiune montană.În viaţa lui Constantin Pavel au existat trei momente cruciale, a căror desfăşurare a avut loc în frumoasa lună mai pe care avem datoria să nu l-e uităm: s-a născut la 21 mai 1884 şi a fost primul fondator şi interpret al operei Naţionale din Cluj, a cărei stagiune s-a deschis la 25 mai 1920 şi a trecut în eternitate, în aceeaşi lună mai, în ziua a tumultosului an 1945. Se poate spune că primăvara, prin frumoasa ei lună mai, care a marcat atât de intens, prin cele trei momente nodale, viaţa lui Constantin Pavel, a fost anotimpul care se asemăna cu însăşi firea marelui artist, a celui care a adus în sufletele noastre o veşnică primăvară, cea a muzicii de operă.

La evenimentul petrecut la Bistriţa Bârgăuluia au mai participat: Alexandrina Neuc, ing. Dan Ţacăl - şeful Ocolului silvic Bistriţa-Bârgăului, pictorul Marcel Lupşe, jurnaliştii Zorin Diaconescu, Victor Ştir şi Niculae Vrăsmaş, directorul Şcolii din Bistriţa Bârgăului, Nicoleta Ghiţan şi primarul comunei, Vasile Laba, alături de elevi, profesori şi locuitori ai comunei.

Regretatul profesor Teo Vrăsmaş, fost profesor şi la şcoala din Bistriţa Bârgăului, care a trecut la cele veşnice în 17 aprilie 1998, a realizat, în manuscris, un volum cu portrete de bârgăuani, cărora le-a închinat şi câte un acrostih. Redau în continuare acrostihul dedicat lui Constantin Pavel.

Ctitor de operă cum altul nu-i

Om de talent, de faimă, pasiune,

Născut în Bistriţa Bârgăului

Strălucitor pe multe scene-n lume

Tenor de mare clasă şi -cultură

Avocatura a abandonat-o

Nestemată i-a fost a lui gură

Toată viaţa el şi-a închinat-o

Inobilării operei române

Nuntită-n dor pe plaiuri carpatine.

Pentru nemurirea lui închin

Aceste stihuri, ca pe o cântare,

Veşnic cu noi să fie Constantin

Etern pe a Bârgăului cărare

Lumea să ştie că noi îl iubim!

Realizarea acestei plăci memoriale este de mare importanţă şi face parte dintr-un proiect cultural, iniţiat de Rotary Club şi sprijinit de Consiliul Judeţean Bistriţa – Năsăud, care se va derula în continuare, prin ridicarea unui bust şi readucerea rămăşiţelor sale trupeşti, în cimitirul din comuna natală, ca semn de preţuire şi păstrarea în veşnicie a memoriei lui Constantin Pavel, personalitate de talie naţională şi europeană.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5