Vocea judeţului nostru s-a făcut auzită la întâlnirea etnologilor din ţară

Pentru patru zile Muzeul ASTRA Sibiu a sărbătorit împlinirea a 50 de ani de la fondarea Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, cel mai mare muzeu în aer liber din ţară şi unul dintre cele mai importante din Europa. Evenimentele ce au marcat sesiunea aniversară au reamintit devenirea istorică a muzeului de la dezideratul menţionat în programul Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, fondată la Sibiu, în anul 1861, de a construi o expoziţie în aer liber, care să cuprindă monumente de tehnică populară, până la ceea ce este astăzi muzeul, o instituţie ce reflectă fenomenul complex al civilizaţiei populare tradiţionale prin programele culturale ce au drept scop păstrarea şi valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor moştenite de la înaintaşi. Nu în ultimul rând, programul aniversar a urmărit să aducă un omagiu celor care au pus bazele muzeului, începând cu fondatorul său, Cornel Irimie, a cărui echipă de cercetători şi etnografi a elaborat proiectul tematic şi de organizare al Muzeului în Aer liber. Deschiderea sesiunii aniversare a reunit în sala festivă a Bibliotecii Judeţene ASTRA, personalităţi din rândul autorităţilor locale şi naţionale, membri ai corpului academic şi numeroşi cercetători ştiinţifici în domeniul etnografiei. În Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, au avut loc vernisajul expoziţiei Proiectul tematic al Muzeului în aer liber, dezvelirea basoreliefului memorial Cornel Irimie, prezentarea sitului pilot din cadrul Proiectului CULTTOUR şi vernisarea Gospodăriei din Dragu-Brad (Purcariu), judeţul Hunedoara. Lucrările sesiunii de comunicări s-au desfăşurat pe cinci secţiuni tematice : Muzeele etnografice în aer liber şi pavilionare în secolul XXI, Conservarea şi restaurarea patrimoniului muzeal, Modalităţi actuale de cercetare şi promovarea patrimoniului imaterial în România (ASER), Muzeul de etnografie universală şi Marketingul şi educaţia în muzee.
La Centrul ASTRA pentru Patrimoniu, a avut loc Adunarea Generală a Asociaţiei de Ştiinţe Etnologice, prezidată de dr. Ligia Fulga, primvicepreşedinte. Din judeţul nostru au fost prezenţi etnologii Vasile V. Filip şi Menuţ Maximinian, care au avut, în faţa colegilor din întreaga ţară, un discurs despre rolul cercetării de teren pri proiectele Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud. În acelaşi cadru au fost o serie de lansări de carte, amintind aici doar Caietele ASER, Corneliu Bucur - 50 ani în căutarea identităţii, Constantin Secară-Situaţia actuală a folclorului muzical în comunităţile româneşti din zona arcului intracarpatic – valoarea identitară a spiritualităţii româneşti, în contextul multietnic şi multicultural european; Dorel Marc- Protejarea identităţilor culturale în procesele globale prin cercetarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural etnologic din mediul multietnic. Studiu de caz: valori identitare culturale în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna. Interculturalitate, multiculturalitate; Aurelia Diaconescu, Furca de tors – unealtă, simbol şi obiect de artă populară. Conjudeţenii noştri Menuţ Maximinian şi Vasile V. Filip au lansat cartea Cultura tradiţională imaterială din judeţul Bistriţa-Năsăud, vol. I, Riturile de trecere, apărută sub egida Consiliului Judeţean la Editura Eikon. Despre volum au opinat directorul Muzeului de Etnografie Braşov, Ligia Fulga, şi cercetătorul ştiinţific Camelia Burghele, de la Centrul de Cultură şi Artă Sălaj, care au apreciat demersul unic al autorilor de recuperare al valorilor tradiţionale din acest colţ de ţară, felicitând şi CJC BN pentru susţinerea acestui proiect amplu. A fost o întâlnire a specialiştilor în tradiţii în care vocea judeţului nostru s-a făcut auzită aşa cum se cuvine.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5