În viziunea directorului executiv al DSVSA, dr. Ioan Bogolin

Trichineloza este o boală transmisibilă de la animale la om prin consumul de carne infestată cu Trichinella spiralis care, în formă adultă parazitează intestinul, iar în formă larvară, musculatura. Parazitul adult, cât şi formele larvare, nu pot fi observate cu ochiul liber.

După ce omul sau animalul receptiv a consumat carnea parazitată, larvele de Trichinella spiralis devin mature şi se înmulţesc în intestin. O singură femelă produce până la 10.000-15.000 de larve care migrează pe cale sanguină în tot organismul. Larvele se localizează între şi în celulele musculaturii striate, unde suferă o serie de modificări morfologice şi funcţionare, formând un complex celulă-parazit şi se transformă în stadiul larvar infecţios.

Rezervorul natural al infecţiei este format din grupa animalelor sălbatice carnivore sau omnivore de câmp şi de pădure: mistreţul, ursul, bursucul, pisica sălbatică, vulpea şoarecele, şobolanul, lupul etc. Rezervorul secundar îl formează unele animale domestice receptive: porcul, ursul mistreţul etc.

Porcinele se contaminează consumând şoareci sau şobolani parazitaţi, găsiţi morţi prin adăposturi sau pe câmp, cadavre de animale sălbatice sau resturi de carne parazitată nesterilizată, provenite din abatoare, ateliere de prelucrare a cărnii, restaurante etc., folosite în hrana acestora. De la porc infecţia se mai poate transmite şi prin coprofagie sau canibalism (mâncatul urechilor şi cozilor). La porc, ca şi la toate celelalte specii mai sus menţionate, trichineloza nu se manifestă prin simptome clinice sesizabile. Depistarea animalelor infestate se poate face în viaţă, prin examene serologice, folosind testul ELISA sau, după tăiere ori moarte, prin examene serologice sau microscopice (digestie artificială şi trichineloscopie).

Omul se contaminează cu Trichinella spiralis consumând carne infestată de la porc, mistreţ, urs, cal, nutrie etc., insuficient friptă sau fiartă, sub formă de preparate crude, sărate sau afumate, boala manifestându-se prin febră, edeme periorbitare, dureri musculare, cefalee, tulburări digestive şi altele. În această perioadă se constată eozinofilie.

Ce trebuie să facem pentru evitarea îmbolnăvirilor?

Pentru a evita îmbolnăvirile la om cu Trichinella spiralis, conducerea DSVSA Bistriţa-Năsăud face un apel către toţi proprietarii de porcine să efectueze examenul trichineloscopic pentru porcii sacrificaţi, iar consumatorii sunt sfătuiţi să cumpere carne şi produse din carne din unităţi înregistrate/autorizate sanitar veterinar.

Examenul trichineloscopic costă 7 lei la Circumscripţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din fiecare oraş (Bistriţa, Beclean, Năsăud şi Sângeorz-Băi) şi la Circumscripţiile de asistenţă concesionată (din fiecare comună) unde tariful e stabilit de medicul veterinar privat.

Care este programul şi CSVSA care asigură examinarea trichineloscopică în oraşe?

În oraşe examenul trichineloscopic se efectuează la: Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor, loc. Bistriţa, str. Tărpiului, telefon 0263.238078; 0263.206278, între orele 8-19; CSVSA Bistriţa I, loc. Bistriţa, Piaţa Decebal; 0263.212706; 0745.908808 (dr. Beldy Vasile), orele 8-19; CSVSA Năsăud, loc. Năsăud, str. V. Naşcu, nr. 14, 0263.361069; 0733.014073 (dr. Mureşan Anca), orele 8-19; CSVSA Sângeorz-Băi, 0263.370101; 0733.014050 (dr. Zagrai Mircea), orele 8-19; CSVSA Beclean, Piaţa Agroalimentară, 0733.014051 (dr. Ungur Ioan), orele 8-19.

Proba pentru examenul trichineloscopic constă din muşchi striaţi recoltaţi din pilierii diafragmatici (partea musculară a diafragmei situată în apropierea coastelor sau a sternului), muşchii intercostali şi abdominali, muşchii limbii, muşchii maseteri (cca. 50 – 100 grame/ probă).

Împreună cu proba adusă pentru examenul trichineloscopic, proprietarii trebuie să recolteze şi să predea la circumscripţia sanitară veterinară, crotaliile de la porcii sacrificaţi (colectarea acestora fiind obligatorie pentru scoaterea porcilor din Registrul naţional al exploataţiilor).

Porcii vii vor putea fi comercializaţi numai din gospodăria vânzătorului în gospodăria cumpărătorului, iar mişcarea animalului se va face numai pe baza documentelor de mişcare eliberate de către medicul veterinar.

Este interzisă comercializarea cărnii provenită din sacrificările în gospodăriile populaţiei.

Inspectorii din cadrul DSVSA vor verifica în această perioadă modul de respectare a normelor privind bunăstarea animalelor în timpul sacrificării, precum şi modul de comercializare a cărnii.