Virginia Brănescu:”Alte capricii”

În “Confesiunile” sale, Jean Jaques Rousseau mărturisea: “La fel ca plantele, oamenii cresc întreaga viaţă”. Adevărul acestei constatări îl văd cu bucurie manifestă la mulţi dintre semeni, iar între aceştia număr azi cu deosebire pe distinsa scriitoare şi pictor, doamna Virginia Brănescu.

În urmă cu ceva zile, rămăsesem uimit de prospeţimea coloristică a tablourilor domniei sale, care i-au transformat casa într-o galerie de artă..Acum avem un nou prilej de epatare deschizând filele acestei plachete-bijuterie, în care neobosita autoare şi-a închis o scânteie a propriului eu. Când am închis ultima filă a microvolumului, am făcut-o cu impresia că am ieşit dintr-o grădină de flori ce răspândesc mireasma vieţii, a vieţii cu zbuciumările ei, cu avânturi sau uşoare melancolii, general- valabile oricărei fiinţe omeneşti, fie omul de rând fie împărat: “Printre dealuri şi hârtoape/ Drumu-i greu şi vine noapte/ Şi s-apropie furtună…”(“Buruiana”)

Există la doamna V.B. o lirică a lucrurilor simple ce devin evenimenţiale, născând sensuri inedite şi insolite. Un răsărit de lună, carminul unui trandafir, risipirile autumnale, o buruiană ce sfidează ”dojana stâncilor”,condiţia poeziei şi poetului –alcătuiesc substanţa inspirărilor cu aceeaşi eleganţă ca şi a temelor grave din:” Geneză”,”Mesaj”,”Astrală”,”Pelerin”sau “Clipa”.

Distinsa autoare îndrăgeşte muzele, apolinicul, aşa cum au mărturisit-o mereu marii poeţi antici sau mai noi : Ovidiu, Safo din Lesbos, Horaţiu, Puşkin sau Garcia Lorca. “E poezia o doamnă-n vis/Plimbându-se pe-o roză cale,/Ea urcă-n cer, cade-n abis,/ Stăpâna gândurilor tale,”(“Himera”);

“Moara gândurilor mele/ Măcinând galbene stele/ Bate drumurile-n vânt,/ Creier, inimă şi cânt…”(“Fără cuvinte”)

x

Prin acurateţea tehnicii poetice, ca şi a fluxului ideatic, prezenta plachetă cu cele 25 de poezii reprezintă tot atâtea deschideri spre universul proxim sau mai depărtat, fiind o “treaptă” nouă, dacă ar fi să ne exprimăm arghezian.

Dăltuitoare de frumuseţe prin culoarea picturală, iar acum prin vocabule, doamna Virginia Brănescu se face participantă prin opera poetică la Masa de taină a liricii feminine româneşti, acolo unde gândurile noastre o aşează pe Veronica Micle, Elena Farago, Otilia Cazimir, Magda Isanos, sau Iulia Pană, Gabriela Marcovici din lirica de azi.

Sperăm că autoarea va continua-cum însăşi se exprimă ”Să ’nalţ(e) spre cer(ul) poeziei lungi aripi de cocor//Trâmbe de fum să-mi decanteze visul.” Visul domniei sale, ca şi al măriei sale cititorul.