Vasile B. Gădălin despre „Întoarcerea acasă”

O carte cu titlul „Întoarcerea acasă” (versuri), ediţia a II-a adăugită mi-a fost oferită „din inimă” de Vasile B. Gădălin, autor al mai multor volume de versuri, epigrame, catrene, fabule, parodii, rondeluri, stihuri. Volumul este completat cu o serie de aprecieri şi recenzii despre cărţile sale, semnate de: Ioan Pop, Székely Csaba, Constantin Cubleşan, Ion Cristofor, Petru Poantă, Michaela Bocu, Horia Muntenuş, Mircea Popa, Ion Arcaş, Menuţ Maximinian, Gavril Moisa, Voichiţa Pălăcean-Vereş. Sunt aprecieri valoroase din partea unor autori cu multe cărţi, specialişti în domeniul versificaţiei, epigramei, istoriei literare sau criticii literare, eseisticii, lingvisticii.
Volumul „Întoarcerea acasă” este unul consistent, 360 pagini, format A.5. Peste 240 pagini din volum sunt destinate domeniului liric (poezii, rondeluri, parodii etc.), alte 50 pagini fabulei şi epigramei. Un capitol, intitulat „Regrete”, cuprinde poezii evocative cu dedicaţie postumă. Ele sunt consacrate şi dedicate memoriei aviatorului comandor Adrian Iovan şi Aureliei Ion căzuţi în tragicul incident aviatic din Munţii Apuseni, mitropolitului şi scriitorului Valeriu Anania, scriitorului şi criticului literar Petru Pocată, poetului Grigore Vieru, artistului şi profesorului universitar Alexandru Chira (Tăuşeni – Cluj), poetului Adrian Păunescu, colonelului Emil Mureşan, directorului Petru Socaci, primarului Vasile Baciu (Bonţida, Cluj), profesorului Vladimir Frimu, memoriei lui Ioan Şipoş, pictorului Iliuţă Leandru Mariş, eroului-colonel Dumitru Coman. Aceste poezii evocative sunt un fel de ode postume celor ce au trecut Styx-ul, viaţa dincolo, în morminte, personalităţi deosebite pe care Vasile B. Gădălin le-a cunoscut, fiind legat sufleteşte prin sute şi mii de fire sentimentale şi de apreciere a muncii şi valorii lor pentru comunităţile umane în care au trudit mulţi ani în slujba neamului românesc.
Citind şi savurând poeziile lui Vasile B. Gădălin, orizontul creaţiei sale, ai impresia că ai de-a face cu o poezie de tip clasic, în mişcare, de respect a valorilor care au fost şi sunt şi nu pot fi trecute cu vederea, pe care nu avem dreptul să le uităm şi să le neglijăm, ori să le contestăm, cum îşi doresc unii, care atentează la fibrele naţionale ale românilor, inclusiv cei din jurul graniţelor. Citindu-l pe Vasile B. Gădălin, ne dăm seama că e prezent cu noi: Andrei Mureşanu, George Coşbuc, Octavian Goga, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Adrian Păunescu, Grigore Vieru... şi alte spirite mari ale neamului, care au ţinut la glie, neam şi limba română. Relevante sunt în acest sens poeziile: „Mama”, „Eterna mamă”, „Vatră”, „Pământul”, „Bradul”, „Sucala”, „Izvorul”, „Eminescu”, „Etern Eminescu”, „Colind”, „Bonţida – inima Transilvaniei”, „Întoarcerea acasă”, „Român şi om”, „Cluj-Napoca”, „Al tău sunt, patrie!”, „Ion Creangă”, „Sub semnul lui Goga”, „Constantin Brâncuşi”, „Treziţi-vă români!”, „Când dezvelim statui”, „8 Martie”, „Femeia cântată etern”, „La Râşca pe-o gură de rai”, „Ruga bătrânilor uitaţi” şi altele. Prin cuvinte simple sau alese, cu rime bine gândite, Vasile B. Gădălin crează atmosfera reală a oraşului, satului, familiei române, rolul mamei în familie, relaţiile interumane, aniversarea unor personalităţi (în capitolul „La ceas aniversar” sunt dedicate poezii pentru 28 personalităţi); în capitolul „Rondeluri” sunt reliefate şi consacrate rondeluri: Marii Uniri din 1918, Nadiei Comăneci, lui Gheorghe Hagi, Adrian Păunescu, Ilie Năstase, Ion Ţiriac, poeţilor Lucian Perţa şi Ioan Siman, rondelul „turmei” şi rondelul pescarului.
Dintre fabule, menţionăm: „Porcul şi măgarul”, „Greierele şi furnica” (stil nou), „Mărul şi omida”, „Boul şi viţelul”, „Leul şi Iepurele”, „Guma şi creionul”.
Cât priveşte epigramele, unde autorul este un specialist cu apariţii dese în presa locală, care are multă intuiţie şi spontaneitate, sunt o bună parte dedicate unor personalităţi sau prieteni apropiaţi: Onufrie Vinţeler, Ion Cristofor, Florin Piersic, Iulian Patca, Aurel Rău, Dan Brudaşcu, Michaela Bocu, Gavril Moisa, Aurel Tămaş, Mihai Lucan, Ionel Haiduc, Victor Bercea, Barbu I. Bălan, Ionel Andraşoni, Mircea Dinescu ş.a. Alte epigrame sunt cu trimitere la Cluj-Napoca: Dealul Feleacului, Clujana, Grădina Botanică, cartierul Mănăştur, C.U.G.-ul, hotelul „Belvedere” ş.a.
Volumul se deschide cu o „Predoslovie” semnată de prof. univ. dr. Onufrie Vinţeler, care apreciază că: „Vasile B. Gădălin este un poet cunoscut şi recunoscut. [...] Opera poetică a lui Vasile Gădălin este foarte vastă şi variată; ea nu poate fi expediată într-un singur articol. Va veni o vreme când se vor studia stilurile operei sale, lexicul, onomastica şi altele”. Postfaţa este semnată de Voichiţa Pălăcean-Vereş.
Am parcurs volumul primit de la Vasile B. Gădălin, unul substanţial, cu dedicaţie proprie, la cei 70 de ani împliniţi, un omniprezent în multe cotidiene şi ziare ce cultivă epigrama, membru foarte activ şi spontan la Liga Scriitorilor din România, filiala Cluj-Napoca, dar care „circulă” şi pe la alte filiale, şi pot să spun că este un poet activ, de ispravă, dedicat momentelor şi evenimentelor istorice, aniversative, comemorative în derulare, la care el nu stă pasiv, scrie şi îşi spune păsul. Cu o lirică caldă, optimistă, uneori extrem de realistă, cu rare izuri de pesimism, crede în „steaua sa”, dar şi în „steaua neamului” şi a limbii române. Sincere felicitări şi să ţină Bonţida, Coasta şi Cluj-Napoca în centrul Transilvaniei, al României, în centrul Universului Său, în care crede atât de mult. Cu preţuire şi urări de succese pentru a ne bucura de lira şi versul său sincer, curat şi patriotic.

Vasile Şt. TUTULA