Vă aşteptăm la Mănăstirea Dobric ! Maica stareţă Veronica: Trecem prin momente grele. Creştinii vor veni să lase necazurile, toate bolile şi neajunsurile Maicii Domnului ca să-i ajute

Interviu cu maica stareţă Veronica

Rep.: - Cum este Postul la mănăstire? Cred că în fiecare seară a avut loc şi Paraclisul Maicii Domnului. Cum este această perioadă la mănăstire?
Maica stareţă Veronica: - Aş vrea să vorbesc puţin despre Paraclisul Maicii Domnului. De la mănăstirea de unde vin eu, dar de obicei, la mănăstiri, nu există regula ca să se săvârşească dar, venind în Ardeal şi văzând cu câtă evlavie credincioşii bistriţeni dau atâta atenţie Paraclisului Maicii Domnului, şi noi am luat acest obicei din anul 1994. Chiar dacă alte mănăstiri nu se face chiar ca la parohii noi, la Mănăstirea Dobric, o facem chiar ca la parohii. În fiecare seară vin creştinii, se cântă pricesne închinate Maicii Domnului şi parcă acest Paraclis, aşa cum spunea şi părintele, nu numai că aduce lumină, dar şi ceva curăţare. Parcă după ce stai o oră şi ceva în genunchi la Paraclis, cânţi „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi”, pe urmă „Slavă şi acum”, te simţi parcă mai înălţător. Şi este un lucru minunat şi pentru creştini, şi pentru noi, călugăriţele. Nu spun că celelalte rânduieli călugăreşti nu le facem, dar în această perioadă, Mănăstirea Dobric – şi nu ştiu dacă e bine sau mai puţin bine – dă o mare importanţă acestui lucru deoarece avem biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Săptămâna aceasta a trecut destul de greu, nu din cauza Postului ci pentru că pregătirile pentru Adormirea Maicii Domnului sunt intense la mănăstirea noastră, necesită mult efort, mai mult trupesc, dar nu uităm nici de cel sufletesc, de slujbele care se fac la biserică, în special nu lipsim de la Paraclis. Noi, obştea mănăstirii, nicio seară nu lipsim, dar nu lipsesc nici creştinii. Acest Paraclis este de mare importanţă la noi la mănăstire. Părintele, în fiecare seară, vorbeşte despre o icoană făcătoare de minuni de la noi din ţară, din Grecia, din Rusia, şi prezentăm şi icoană, pe care o lăsăm, pe urmă, şi la sărutat, chiar dacă este pandemie. Cu multă credinţă şi evlavie, oamenii înţeleg acest lucru. Mănăstirea noastră s-a dezvoltat, după cum bine ştiţi, avem o sală culturală pe care abia aşteptăm s-o folosim, dar şi o bibliotecă care este destul de mare. Părintele profesor Bizău de la Cluj a fost zilele trecute pe la noi şi a rămas impresionat. Ne-a spus că doar la Rohia a mai văzut aşa ceva. În decursul anilor, pe lângă călugărie, prin evlavia pe care am avut-o faţă de Maica Domnului, dar şi de celelalte, ne-am ocupat şi de această parte culturală, dar mai avem şi o parte socială. De aceea suntem atât de prinse pentru că toate aceste lucruri trebuie să le facem, şi le facem.
Rep.: - Ziarul „Răsunetul” este singurul care a scris despre mănăstirea Dobric încă de la înfiinţare şi an de an colegii noştri au fost acolo. Este o poveste aparte legată de mănăstirea „Adormirii Maicii Domnului”, pentru că la început a fost paraclisul cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, iar bisericuţa din lemn să poarte hramul Sfântului Evanghelist Luca. Şi, totuşi, Maica Domnului şi-a făcut simţită prezenţa. Cum v-a găsit prima sărbătoare a Maicii Domnului când credincioşii, pur şi simplu, au umplut curtea mănăstirii.
Maica Stareţă Veronica: - Aşa este. În anul 1993, au veneam de la o altă mănăstire şi nu ştiam importanţa pe care o dădeau credincioşii noştri de pe Valea Ţibleşului acestei mari sărbători a Maicii Domnului şi într-adevăr, credincioşii ne-au găsit nepregătite. Platoul din faţa paraclisului a fost arhiplin. Nu ştiu dacă am mai avut şi altădată atât de multă lume. Trebuie să recunosc că seara nu am fost deloc pregătite, a doua zi ne-am mai pregătit cu ceva, dar lumea s-a împrăştiat pe unde ştiau că e mai bine pregătită această sărbătoare. Din anul 1994, puţin câte puţin, această sărbătoare a luat amploare. Probabil că bunii creştini bistriţeni ştiu foarte bine că la această mare sărbătoare am avut episcop doar în ultimii zece ani. Dar, cu profesori universitari, cu preoţi din jur-împrejur am ţinut această mare sărbătoare din 1994 şi i-am dat o importanţă foarte mare pentru că ştiam cât de mult iubesc bistriţenii această mare sărbătoare, dar sufeream pentru că nu aveam un altar dedicat acestei mari sărbători. În 1995, Înaltul nostru Mitropolit Bartolomeu a sfinţit locul de biserică cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, crucea a dispărut de atunci, nu mai ştiu nimic de ea. De atunci am mai sfinţit locul cu profesori universitari, cu preoţi, de aproape opt ori. Din 1994 până în 2008, ne-am gândit, totuşi, să schimbăm hramul mănăstirii. Înaltul Bartolomeu nu ştiu dacă ar fi fost de acord, pentru că dânsul gândea că noi, mănăstirea Dobric, vom pune în umbră Nicula. Dar niciodată nu am făcut şi nici nu vom face acest lucru, dar probabil că nu i-ar fi plăcut ca două mănăstiri foarte apropiate să aibă acelaşi hram. Schimbând hramul, cu binecuvântarea dânsului, din 2008 şi până astăzi avem o biserică minunată închinată Maicii Domnului, iar această sărbătoare a luat o amploare destul de mare, părintele protopop Ioan Dâmbu al Năsăudului numind mănăstirea „Nicula Ţibleşului”. Nu vrem s-o numim aşa, mai bine Dobric.
Rep.: - Nu cred că la înfiinţarea mănăstirii maica stareţă s-a gândit că mănăstirea trebuie să aibă o icoană a ei. Icoana a venit ea spre mănăstire, şi aici este o poveste frumoasă.
Maica stareţă Veronica: - Aşa este, în 2005, un preot de la Bucureşti a visat-o pe Maica Domnului care i-a spus să o ducă la Dobric. La început ţi se pare ceva naiv. Sinceră să fiu, şi eu, la început, m-am gândit că e un basm, dar preotul de la Bucureşti nu s-a lăsat până când nu a cumpărat icoana din Ucraina, o copie. Se pare că, Radio Renaşterea a şi scris istoria icoanei noastre de la Dobric, o copie, originarul se găseşte în Ucraina. Dar, din 2005, de când icoana se află la Dobric, nu numai că a făcut câteva vindecări miraculoase dar a adus şi o mare binecuvântare asupra satului, asupra mănăstirii noastre şi chiar asupra tuturor celor care se roagă la ea. Şi nu doar binecuvântare, dar şi bunăstarea mănăstirii. Mănăstirea noastră, aşa cum aţi amintit, a fost greu încercată, din toate punctele de vedere, şi confesional şi material. Dar, se pare că, Maica Domnului a făcut o minune, a scos la iveală toate şi nu doar atât. A arătat că Dobricul poate să fie o mănăstire chiar dacă n-a avut sprijin de nicăieri. Şi, ca prin minune, aşa cum face Maica Domnului, ne-am ridicat iar astăzi suntem ceea ce suntem. Eu cred că nu putem să-i mulţumim decât Maicii Domnului. Timp de 12 ani – aşa cum ştie toată lumea – noi nu am avut preot şi de zece ani avem preot şi nu un preot oarecare ci un preot care ţine la mănăstire şi care aduce binecuvântări credincioşilor, dar în primul rând binecuvântări locaşului unde slujeşte. Maicile pot fi oricât de vrednice şi oricât de spirituale, dar fără un preot duhovnic nu poate vieţui o mănăstire de maici, iar Maica Domnului a rezolvat şi această problemă. De aceea, nu putem să nu o iubim pe Maica Domnului şi să o cinstim aşa cum se cuvine când ne-a dat atâtea daruri şi ne dă şi în continuare.
Rep.: - Aşa este şi foarte multă lume caută mănăstirea Dobric pentru că acolo găsim o rezonanţă aparte pentru sufletul nostru. Credincioşii îl caută pe părintele duhovnic, pe maica stareţă, dar şi obştea de măicuţe de acolo. Este un colţ de rai pe care merită să-l vizitaţi, să vedeţi cât de frumoasă şi aranjată este mănăstirea, cu multe flori frumoase, un adevărat colţ de rai. Maica stareţă, care este programul de anul acesta de la marea sărbătoare?
Maica stareţă Veronică: - Ca întotdeauna, marea sărbătoare o începem din ajun. Va fi prezent şi Episcopul nostru Benedict Bistriţeanul. Începând cu ora 19.00, vom face Vecernia Mare, pe urmă litia, urmată de Sfântul Paraclis, după care va fi cuvântul de învăţătură al părintelui-profesor, un apropiat al mănăstirii noastre, dr. Stelian Tofană. După o pauză de o jumătate de oră, pauză în care se vor cânta pricesne închinate Maicii Domnului, vom începe Prohodul, iar după prohod va începe procesiunea când la fel, în jurul bisericii, se vor cânta pricesne închinate Maicii Domnului. Vom reveni la altarul de vară şi se vor citi Moliftele Sf. Vasile cel Mare chiar de către Preasfinţitul nostru Benedict.
Rep.: - Aşadar, un moment de rugăciune important, unic, spun eu, la miezul nopţii.
Maica stareţă Veronică: - Consider că majoritatea creştinilor au nevoie de aceste mari dezlegări. Cei care au necazuri, boli, este bine să vină. Va rămâne un preot care va face Utrenia şi Sfânta Liturghie în biserica mare şi va cuminica o parte dintre creştini care se vor spovedi încă din ajunul sărbătorii. Dimineaţa, în jur de ora 6, se va săvârşi Taina Sfântului Maslu, după care va urma Acatistul Adormirii Maicii Domnului, pe urmă îl vom întâmpina pe Preasfinţitul, îl vom duce la altarul de vară unde va fi săvârşită Sfânta Liturghie şi vom asculta Cuvântul de învăţătură mult dorit al Preasfinţitului nostru. Eu cred că această sărbătoare va fi o binecuvântare pentru noi toţi pentru că trecem - nu numai Bistriţa, ci toată ţara şi toată lumea - prin momente grele. Şi ce alt leac putem avea decât leacul de a o sărbători pe Mama noastră mult iubită, mai ales că aici, în Transilvania, este supranumită şi supraiubită. Mă gândesc că creştinii vor veni să lase necazurile, supărările, toate bolile, toate neajunsurile Maicii Domnului ca să primească rezolvare.
Rep.: - Vă mulţumesc, ne vedem la Dobric.

https://www.facebook.com/astv.bistrita1999/videos/1164145980729310

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5