UNIUNEA EUROPEANĂ – O FAMILIE ÎN CONTINUĂ CREŞTERE

Autori: inst. PURCAR NORETA, Şc. Gen. Nr. 4 BISTRIŢA Înv. BOB LENUŢA, Şc. Gen. Nr. 4 BISTRIŢA

Uniunea Europeană reprezintă o putere economică şi comercială majoră, reprezentând cel mai important participant, la nivel mondial, la dezvoltarea ţărilor mai sărace. Numărul statelor sale membre a crescut de la şase, la douăzeci şi şapte.

Uniunea Europeană menţine raporturi strânse cu de prietenie cu toate ţările învecinate, atât europene, cât şi din bazinul mediteranean oriental şi meridional.

În ciuda bogatei diversităţi, toate ţările U.E. sunt unite prin angajamentul lor pentru pace, democraţie, respectarea legislaţiei şi a drepturilor omului. Ele caută să menţină preocuparea pentru aceste valori atât în Europa, cât şi în afara ei, să construiască şi să se bucure împreună de prosperitate, să îşi exercite influenţa colectivă printr-o acţiune comună pe scena mondială.

România – ţară membră a Uniunii înţelege să-şi educe tinerii în spiritul unei adaptări rapide la o piaţa muncii de dimensiune europeană. Prin urmare, chiar din primele clase, elevii dobândesc cunoştinţe despre Uniunea Europeană, prin activităţi adecvate vârstei. Clasa de Step by Step la care lucrăm, a iniţiat un proiect de activitate intitulat „Noi şi Europa”, proiect care s-a derulat pe parcursul unei săptămâni, care a implicat şi părinţii şi care avut drept finalitate colectarea cât mai multor informaţii despre Uniunea Europeană.

Desigur, informaţiile culese de copii au fost organizate pe „capitole” bine definite încă de la începutul acţiunii, şi anume:

• Cum s-a înfiinţat Uniunea Europeană?

• Suprafaţa şi populaţia Uniunii

• Calitatea vieţii locuitorilor Uniunii europene

• Educaţia şi relaţiile dintre locuitorii Uniunii Europene

• Obiectivele urmărite de Uniunea Europeană pentru viitor

Informaţiile adunate de elevi, din surse variate, s-au constituit într-un material care a fost cuprins în mapa de lucru a fiecărui elev.

Uniunea Europeană a luat naştere în anii *50, sub numele de Comunitatea Economică Europeană, cu şase membre fondatoare: Belgia, Germania, Franţa, Italia, Luxemburg şi Ţările de Jos. Rând pe rând, familia U.E. „s-a mărit”cu alte state: Danemarca, Irlanda, Regatul Unit (1973), Spania şi Portugalia (1986). Unificarea Germaniei, în 1990, a adus Lander din Germania de Est.

În 1992, un nou tratat a atribuit mai multe responsabilităţi instituţiilor comunitare şi a introdus noi forme de cooperare între guvernele naţionale, creând astfel Uniunea Europeană propriu-zisă. În 1995, U.E. şi-a deschis porţile Austriei, Finlandei şi Suediei.

Cehia, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia şi Slovacia s-au alăturat Uniunii în 2004, urmate de Bulgaria şi România, în 2007. Alte ţări: Turcia, Croaţia şi Macedonia şi-au depus candidatura pentru aderare.

În raport cu suprafaţa Statelor Unite ale Americii, teritoriul U.E. reprezintă mai puţin de jumătate, dar populaţia sa este cu 50% mai mare. Populaţia Uniunii se situează pe al treilea loc în clasamentul mondial (493 milioane de locuitori), după China şi India.

Uniunea Europeană se întinde pe mai mult de 4 milioane de kilometri pătraţi. Dintre ţările componente, Franţa are suprafaţa cea mai mare, iar Malta este cel mai mic stat component.

Locuitorii Uniunii, în număr de 493 de milioane, nu sunt dispuşi uniform pe continent, unele zone, regiuni, având o densitate a populaţiei mai mare decât celelalte.

Europenii au o durată de viaţă mai mare: pentru persoanele născute în 1960, speranţa de viaţă este de aproximativ 67 de ani pentru bărbaţi şi 73 de ani pentru femei; pentru copiii născuţi în 2004 se estimează o speranţă de viaţă de aproximativ 76 de ani la bărbaţi şi 82 de ani la femei. (Exemplu: în Somalia, copiii născuţi între 2000-2005, au o speranţă de viaţă de 46 de ani la bărbaţi şi 49 de ani la femei).

O problemă cu care se confruntă în prezent U.E. este rata natalităţii, care a scăzut. Pentru viitor, acest lucru conduce la situaţia în care tot mai puţini lucrători vor trebui să susţină din ce în ce mai mulţi pensionari.

Europa are o tradiţie îndelungată în ceea ce priveşte ospitalitatea şi acordarea de azil celor care încercau să scape de război sau de persecuţie.

Standardele de viaţă în Europa s-au îmbunătăţit în cursul ultimilor zece ani, însă sunt variabile pe teritoriul Uniunii, în funcţie de PIB-ul pe cap de locuitor. În anul 2005 cel mai ridicat PIB pe cap de locuitor a fost înregistrat în Luxemburg, iar cel mai scăzut în Bulgaria.

Cu toate că europenii trăiesc mai mult şi mai bine, ei ar trebui să-şi îngrijească sănătatea pentru a se proteja de cele două cauze principale ale decesului: bolile de inimă şi cancerul.

Educaţia reprezintă cheia către succes – atât pentru persoanele fizice cât şi pentru U.E. în general. Educaţia după finalizarea studiilor obligatorii şi, în special, la nivel universitar, reprezintă cheia reuşitei profesionale pentru mulţi europeni şi este esenţială în dotarea U.E. cu o populaţie activă calificată. În momentul de faţă, în U.E. marea majoritate a tinerilor au urmat un învăţământ postliceal superior sau au depăşit acest nivel.

În general, cu cât o persoană are mai puţine studii, cu atât îşi găseşte mai greu un loc de muncă. Persoanele care deţin o diplomă universitară au şanse mai mari să-şi găsească un loc de muncă.

Cu toate că populaţia U.E. reprezintă doar 7% din populaţia mondială, schimburile sale comerciale cu celelalte părţi ale lumii reprezintă aproximativ o cincime din importurile şi exporturile la nivel mondial.

Cetăţenii U.E. încep tot mai mult să se cunoască între ei şi să îşi dezvolte sentimentul de apartenenţă la o comunitate de europeni, chiar dacă nu toată lumea este la fel de entuziasmată în ceea ce priveşte U.E. Mulţi oameni îşi petrec concediile în altă ţară europeană şi un număr tot mai mare de persoane pleacă să studieze sau să muncească în ţări ale comunităţii, graţie libertăţii de mişcare pe teritoriul comunitar. Un procentaj ridicat de elevi europeni învaţă cel puţin o limbă europeană în plus faţă de cea maternă.

Cunoaşterea unei limbi străine este utilă în multe privinţe: pentru a studia în străinătate, pentru a călători, în stabilirea de relaţii de afaceri şi de prietenie internaţionale, oferind multiple oportunităţi profesionale. Din acest motiv., U.E. îşi încurajează cetăţenii să înveţe două limbi străine în plus faţă de limba lor maternă.

Aproximativ 55% dintre europeni susţin că pot purta o conversaţie într-o limbă străină. Dintre aceştia, sunt persoane care vorbesc două sau chiar trei limbi străine. Cu toate acestea, 44% dintre europeni nu cunosc nici o limbă străină.

Limbile cele mai folosite de vorbitorii nenativi sunt engleza, franceza şi germana. Un număr din ce în ce mai mare de tineri europeni studiază în ţări europene, altele decât ţara de origine.

Prin extinderile recente, U.E. a unificat un continent odinioară divizat, creând în Europa un spaţiu vast de stabilitate şi prosperitate. Cu toate că aceasta este doar faza iniţială, cetăţenii ţărilor care s-au alăturat U.E. în 2004 se bucură deja de avantajele unor creşteri economice, mobilitatea persoanelor şi modernizarea infrastructurilor neglijate anterior.

U.E. caută să trăiască în armonie cu vecinii săi şi să le susţină eforturile privind democraţia, stabilitatea şi prosperitatea. Frontierele externe ale U.E. nu trebuie să devină o nouă linie despărţitoare în Europa, între Uniune şi vecinii săi.

Obiectivul urmărit este stabilirea unor relaţii mai strânse cu fiecare dintre aceste ţări, bazate pe cooperare comercială, economică şi politică, a unor eforturi comune în materie de cercetare şi dezvoltare, protecţia mediului, ştiinţă şi cultură, precum şi asistenţă tehnică. U.E. a încheiat acorduri de asociere specifice cu ţările din Balcani, aceasta reprezentând un prim pas înspre aderarea lor la Uniune.

Uniunea Europeană se vrea o societate echitabilă şi receptivă la nevoile cetăţenilor, angajată în promovarea prosperităţii economice şi în crearea de locuri de muncă .

Cooperând cu vecinii săi şi cu alte ţări, U.E. face eforturi să promoveze peste graniţe progresul democratic, statul de drept şi drepturile omului. La nivel mondial, U.E. reprezintă cea mai mare putere comercială şi constituie cel mai important participant privind acordarea de ajutor financiar şi tehnic ţărilor mai sărace.

Bibliografie:

1. Internet, Comisia Europeană-Direcţia Generală comunicare - 2007

2. Internet, „Aspecte şi date importante despre Europa şi cetăţenii ei”

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5