Teodor Tanco și Valea Bârgăului

Scriitorul TEODOR TANCO, monorean de origine, a împlinit în 22 aprilie 2015 venerabila vârstă de 90 de ani, o viață lungă de om adevărat, în cadrul căreia s-a afirmat cu impetuozitate ca prozator, cercetător consecvent, monografist, istoric literar, dramaturg, eseist, cadru didactic universitar și luptător perseverent pentru apărarea isoriei și culturii românești.

Debutul său literar a izbucnit ca un torent, având subiect “Personalitatea artistică a lui Eminescu”, articol publicat în revista bistrițeană “Orizonturi literare”, nr.1/15 februarie 1946, după care a urmat publicarea unui noian întreg de lucrări în reviste de cultură și artă din întreaga țară, intrând în literatură cu volumul de proză “Oameni în halat vișiniu”, Editura pentru Literatură, Bucuresti, 1968, dar printre operele mai importante ale scriitorului monorean trebuiesc amintite cele șapte volume de însemnări, portrete, eseuri, opinii, studii și dezvaluiri din arhive, grupate sub titlul “Virtus Romana Rediviva”, apărute în anii 1973, 1974, 1977, 1981, 1984, 1987, 1993, care reprezintă rezultatul unei mari perseverențe și titanică muncă de cercetare și culgere a datelor de arhivă, la care trebuie adăugată “Lumea transilvană al lui Ion Creangă”, publicată în 1989 la Editura Dacia, Cluj-Napoca, în care sunt aduse noi date biografice, dar nu putem să nu amintim monumentalul său “Dicționar literar 1639-1997 al județului Bistrița-Năsăud”, apărut în 1998 la propria sa editură, „Virtus Romana Rediviva”, precum și “Istoria presei românești - a județului Bistrița-Năsăud de la origini pâna în prezent”, apărută la Editura Societății Culturale Lucian Blaga din Cluj-Napoca, în 2004.

Teodor Tanco este un deosebit cărturar și un adevărat luptător în direcția cunoașterii adevărului istoric și a făuritorilor istoriei, ale cărui multiple activități culturale, deși concentrate, în cea mai mare parte, asupra județului Bistrița-Năsăud, depășesc, prin marea lor bogăție și complexitate, aria menționată, prin efectuarea unor largi investigații și abordarea corelării în extindere a datelor din zonele adiacente.

Un mare sector de cercetare a fost, pentru Teodor Tanco și Valea Bârgăului, de unde a cules date importante, dintre care multe ar fi rămas în umbra necunoscutului, dacă perseverentul cercetător nu le-ar fi adunat și consemnat în lucrările sale. Astfel, în “Dicționar literar 1639-1997 al județului Bistrița-Năsăud”, sunt cuprinse numeroase personalități, originare din Ținutul Bârgăuan, dintre care amintim câteva, cu spicuiri și reproduceri din volumul menționat. 

Vasile Fabian-Bob, născut în 31.12.1795 la Rusu Bârgăului (decedat în 7.04.1836 și înmormântat la Iași), a văzut lumina zilei în casa familiei Reu (Rău), ca fiu al lui Petru Reu, caporal în Regimentul II grăniceresc român din Năsăud, și al Anisiei Bob, înfiat de bunicul Bob, preot în Maieru, văr primar cu Ioan Bob, episcopul greco-catolic al Blajului, originar din Copalnic Mănăștur (Maramureș). Vasile Fabian Bob Reu(Rău) a fost printre primii ardeleni profesori la Academia Mihăileană din Iași, dar și unul dintre primii noștri poeți, din care s-a inspirat și Eminescu în Epigonii (S-a întors mașina lumii...). (pag.149).

 Ion Th Ilea, născut în 17.06.1908 la Bistrița Bârgăului (decedat în 25.09.1983 în București, înmormântat la Bistrița Bârgăului), ziarist, poet și prozator, autor al mai multor volume de poezii și proze, cu o bogată activitate jurnalistică, la revistele  „Plaiuri Năsăudene” și ca redactor la „Eu și Europa” din Deva, unde a fost și director. (Pag.180).

Teodor Ghițan, născut în 3.07.1912, la Bistrița Bârgăului (decedat în 26.09.1992, în Cluj-Napoca, înmormântat la Bistrița Bârgăului), ofițer, bibliotecar, publicist, autor de monografii, critic literar și important cercetător al istoriei județului Bistrița-Năsăud. (pag.168).

Valentin Raus, născut în 22.12.1918 la Bistrița Bârgăului (decedat în 22.06.1994 la Târgu Mureș, înmormântat la Bistrița), medic, ziarist la „Ecoul” și redactor șef la revista „Minerva”, scriitor de o mare finețe, autor al mai multor volume. Este tatăl lui Ileana Raus, născută în 5.02.1952 la Bistrița, traducătoare, viitoarea soție a diplomatului scriitor Gabriel Gafița, fiul scriitorului Mihai Gafița. (pag.299).                                                                                            

Ion Oarcăsu, născut în 22.06.1925 la Josenii Bârgăului (decedat în 9.03.2000 la Cluj), absolvent de Drept, redactor de presă la „Contemporanul” din București, la „Steaua” și „Tribuna” din Cluj, autor de poezii, eseuri, studii, prefețe, important critic literar, cu numeroase volume publicate. (pag.255). 

Aurel Rău, născut în 9.11.1930, la Josenii Bârgăului, redactor la revistele clujene „Almanahul literar”, redevenită  ”Steaua”, având funcții de șef al secției de poezie, redactor șef adjunct și redactor șef, director la Redacția Publicațiilor pentru Străinătate din București, poet, prozator, îngrijitor al unor ediții critice, autor al unui număr important de volume și deținător al mai multor importante premii, membru al USR. (pag.301). 

Dinu Flămând, născut în 24.06.1947 la Susenii Bârgăului, poet, critic literar, redactor la Editura Enciclopedică, revista „Amfiteatru” și alte redacții, autor al mai multor volume de poezie, studii critice, prefețe și postfețe la numeroase cărți, fiind și un important traducător al poeților latino-americani. (pag.154).

Pompei Boca, istoric literar, născut în Ilva Mare în 5.05.1908 (decedat în 24.07.1994 la Bistrița), învățător, tehnician, inginer, ocupă numeroase funcții de conducere, între care și cea de prefect al județului, ocupându-se și de cercetările istorice de arhivă, fiind autorul mai multor studii de referință, unele cu privire la istoria Văii Bârgăului. (pag.77).   

Iustin Ceuca, poet, istoric literar, născut în 26.09.1939, la Mureșenii Bârgăului, prof. univ. dr. în filologie, secretar literar la Teatrul Național din Cluj, studii postuniversitare la IATC din București, colaborator la revistele clujene „Steaua”,  Tribuna” și „Apostrof”, la „România literară”, Luceafărul” și „Teatrul” (București) și la „Familia” (Oradea), publicând poezii, monografii și studii critice, fiind membru al USR. (pag.102).

Ioan Dologa, născut în 26.04.1859 la Tiha Bârgăului (decedat în 12.10.1927 și înmormântat la Tiha Bârgăului), învățător, preot, memorandist și  pasionat folclorist, colaborator al revistei „Familia” din Oradea, în cadrul căreia a publicat: „Doine și hore din Ardeal. Din ținutul Bârgăului”, „Doine și hore (Din Câmpia Ardealului)”, „Cântece haiducești din Ardeal. Din ținutul Bârgăului”. (pag.139).

Alexandru Husar, istoric literar, estetician, poet, cadru didactic universitar, bun prieten al bârgăuanilor. (pag.179).

Teohar Mihadaș, poet, prozator, memorialist, născut în 9.11.1918 la Turia, Macedonia, Grecia (decedat în 29.11.1996 la Cluj-Napoca), a pregătit literar mai mulți elevi bârgăuani și a cunoscut bine Valea Bârgăului, unde s-a adăpostit în perioada sa de refugiu. (pag. 215).

Alexandru Misiuga, poet, epigramist, născut în 18.02.1924 la Adâncata (Basarabia), ofițer, director la instituții de cultură ale județulului Bistrița-Năsăud, profund implicat în organizarea celor mai importante activități culturale din Valea Bârgăului și la realizarea Munumentului Eroilor din Prundu Bârgăului. (pag.225).

Ion Moise, prozator, ziarist, născut în 14.05.1936 la Tg. Mureș (decedat în 4.11.2012 la Bistrița), iubitor al bârgăuanilor și participant activ la activitățile culturale ale Văii Bârgăului. (pag.226).

Vasile Netea, istoric literar, folclorist, născut în 1.02.1912 la Deda (decedat în 6.03.1989 la București, înmormântat la Deda), învățător, profesor, cercetător științific, redactor, memorialist, critic literar și scriitor, participant activ la simpozioanele culturale ale Văii Bârgăului, unde folosește pentru prima dată sintagma „Țara Bârgăului”. (pag.252).

Olimpiu Nușfelean, profesor, prozator, poet, autor a mai multor volume de proză și poezii, redactor la ziarul „Ecoul” și apoi la „Răsunetul”, director la revista „Mișcarea literară”, participant activ la simpozioanele Văii Bârgăului. (pag.254).

Ioana Orban, poetă populară, născută în 17.05.1921 la Mureșenii Bârgăului, semnează în „Ecoul” grupajul de versuri întitulat „Cântă țara, cântă glia”, cu o prefață de George Vasile Rațiu. (pag.261).

Radu Petrescu, prozator, eseist, născut în 31.08.1927 în București (decedat în 31.01.1982, în București, înmormântat la Cimitirul Cernica), a fost profesor în Petriș, apoi la Prundu Bârgăului, unde liceul actual poartă numele său, la fel ca o librărie din Bistrița. Este autor al mai multor cărți, dintre care „Ocheanul întors” reprezintă o adevărată frescă a locurilor bistrițene, din anii 50, dar și a celui mai impresionant și voluminos jurnal românesc, apărut recent, în ediție integrală, la editura Paralela 45. (pag.267).

George Vasile Rațiu, istoric literar, născut în 14.09.1935 în Prundu Bârgăului (decedat în 16.04.2010 la Bistrița, înmormântat la Prundu Bârgăului), fiul martirului Vasile Rațiu, omorît de trupele horthyste în 1944. A fost profesor pentru limba și literatura română, director al Bibliotecii Județene, inspector-șef la Comitetul de Cultură și Artă, director al Casei Corpului Didactic, director al Casei de Copii din Bistrița. A scris numeroase studii, articole, beletristică, însemnări despre A. Mureșanu, G. Coșbuc și L. Rebreanu, a colaborat la mai multe reviste și ziare, fiind și  autorul unor cărți despre istoria Văii Bârgăului. (pag.297).

Dănilă Sânjoanu, traducător, folclorist, născut în 27.02.1857 în Josenii Bârgăului (decedat în 27.09.1915 la Maieru?), notar comunal, animator cultural și teatral, autor de articole în revista bistrițeană „Minerva”, traducător de proză din limba germană. (pag.327).

Izvoare, revista Cercului literar „Ion Th. Ilea” a Casei de copii din Beclean, cu profil literar, apare în 1982 din inițiativa scriitorului George Gavriluțiu, fost înainte profesor la Casa de Copii din Prundu Bârgăului, cunoscând-ul bine pe poetul bârgăua, Ion Th. Ilea. (pag.192).

În serialul “Virtus Romana Rediviva” (1973-1993), sunt cuprinse numeroase referiri la oamenii din Valea Bârgăului, dintre care amintim pe următorii: Tenorul Constantin Pavel (născut la Bistrița Bârgăului), primul director al Operei Române din Cluj (Vol.I, p.242), Poetul Vasile Bob Fabian (născut la Rusu Bârgăului), unul dintre primii noștri poeți (Vol.II, p.208), Caporalul Iacob Ghița, pașoptist și memorandist (născut în Susenii Bârgăului), (Vol.III, p.192), Pavel Beșia regăsindu-și vocația (născut în Prundu Bârgăului), (Vol.III, p.216), Petru Tomoroga, 35 de ani dascăl în satul natal (Mureșenii Bârgăului), (Vol.III, p.234), Bârgăuanul Olimpiu Ghița (născut în Mijlocenii Bârgăului), (Vol.III, p.248), Vasile Rațiu și cei șase sau Moisei II (Prundu Bârgăului, 1944), (Vol.III, p.268), Artistul dramatic Sabin Pop (născut în Josenii Bârgăului), (Vol.III, p.286), Vasile Bonău, profesor la Brad (născut la Bistrița Bârgăului), (Vol.IV, p.197), Folcloristul Ioan Dologa (născut în Tiha Bârgăului), (Vol.IV, p.203), Ilarion Bosga își povestește viața (născut în Tiha Bârgăului), (Vol.IV, p.236), Lucreția Tanca între victimile de pe Heniu (Prundu Bârgăului), (Vol.IV, p.239), Portretul dăscăliței Leontina Beșia schițat de-un fost elev (Prundu Bârgăului), (Vol.IV, p.267), Directorul liceal Ștefan Damian (Bistrița Bârgăului), (Vol.IV, p.270), Avertismentul lui Cornel I. Sânjoanu (Josenii Bârgăului), (Vol.IV, p.279), Anonimul Login Holbură (Mijlocenii Bârgăului), (Vol.V, p.236), Destinul dramatic al lui Victor Rusu (Prundu Bârgăului), (Vol.V, p.245),  Farmacistul Albert Wachsmann (Prundu Bârgăului), (Vol.V, p.254), De la Grigore Hângănuț la grupul celor 7 eroi  (Ciosa, Prundu Bârgăului),  (Vol.V, p.297), Dănilă Sânjoanu, scrib și traducător literar (Josenii Bârgăului), (Vol.VI, p.267), Studentul Nicolae C. Hângănuțiu, secretar la „România Jună” (Mureșenii Bârgăului), (Vol.VI, p.298), Zaharia Șutu confirmă disponibilitățile românilor pentru științele farmaceutice (Tiha Bârgăului), (Vol.VI, p.352).

În “Istoria presei românești - a județului Bistrița-Năsăud de la origini pâna în prezent”, apărută la Editura Societății Culturale Lucian Blaga din Cluj-Napoca, în 2004, este prezentată prima publicație a bârgăuanilor, întitulată „Valea Bârgăului”, avându-l redactor pe Victor D. Varna, tipărită în anul 1936 la I. Goldstein în Dej și apărută doar în 8 numere, despre care, eruditul cercetător Teodor Tanco face o recenzie, caracterizând-o „...această foaie vie, foarte bine scrisă și foarte utilă publicație care a fost și ar fi putut să fie Valea Bârgăului. Dintre titlurile cu apariție de scurtă durată s-a impus incontestabil, de aceea se reține și apreciază.” 

Privind retrospectiv activitatea complexă, desfășurată cu o deosebită perseverență și o mare pasiune, pe tărâm cultural, a neobositului truditor și iubitor de adevăr, Teodor Tanco, constatăm că aceasta este o acțiune prodigioasă, al cărui mare merit stă mărturie în miile de pagini, adunate și sistematizate cu o deosebită acribie, la care se adaugă neuitatele sale întâlniri cu oamenii de cultură, față de care și-a expus și susținut, documentat, opinia sa, bine primită în nenumătatele ocazii, precum și Muzeul Literar Memorial, pregătit cu foarte multă trudă, în casa natală din Monor, care a fost donat Complexului Muzeal Județean Bistrița-Năsăud.

Întreaga sa activitate a fost dedicată semenilor săi, iar munca sa a contribuit, într-o foarte mare măsură, la ridicarea pe un înalt piedestal al culturii și istoriei întregului județ, pentru care, acum la împlinirea venerabilei vârste de 90 de ani, Teodor Tanco merită toate felicitările.

Valea Bârgăului Vă mulțumește, Domnule Teodor Tanco! La mulți ani!