Someşul Mare – coloana vertebrală a judeţului nostru

Una din premisele de la care se pleacă în fundamentarea politicilor publice este poziţia geografică a judeţului. Mă voi referi în câteva cuvinte la avantajele nevalorificate pe care le are judeţul nostru din aceasta perspectivă, cu trimitere spre activitatea turistică.

Judeţul nostru nu excelează la capitolul turism. Turismul are nevoie de o abordare de ansamblu, contextuală, care să depaşească preocupările insulare generate de autonomia locală. Este nevoie de o analiză în spaţiu, timp şi anotimp. Concepţia noastră cu privire la turism s-a redus nepermis la nivelul unei activităţi mercantile. Turismul trebuie privit ca o activitate de promovare a identităţii naţionale, o activitate de pedagogie permanentă în relaţia cetăţeanului cu străinul pe care trebuie să-l respecte, înţeleagă şi să-i tolereze diferenţele culturale. Turismul este un instrument instituţional de integrare europeană şi de dialog cu celelalte civilizaţii. Activitatea turistică este, de fapt, un dialog intercultural ce face globalizarea mai elegantă. El face, din fiecare cetăţean român, un vector de imagine a culturii noastre naţionale, ne dă vizibilitate pe radarul mondial. Turismul face, din orice locuitor al judetului, un actor de relaţii internaţionale. Activitatea turistică face, din fiecare cetăţean al judeţului, un ambasador, un factor de creştere a încrederii între oameni şi popoare. Înainte de liberalizarea circulaţiei persoanelor şi înainte ca spaţiul european să fie definit ca "spaţiu al unităţii, justiţiei şi democraţiei ", aceste lucruri erau rezervate unei elite hiperspecializate, dar care avea un orizont spaţial foarte redus, de obicei la nivelul Capitalei.

Judeţul nostru se învecinează cu cele mai cunoscute şi atractive zone turistice din nordul ţării: Maramureşul voievodal şi Bucovina. El are căi de pătrundere spre aceste zone, atât rutiere, cât şi feroviare. Are, de asemenea, avantajul de a fi flancat de aeroporturile de la CLUJ, SUCEAVA, BAIA MARE, SATU MARE, TÂRGU MUREŞ. Din păcate, pătrunderea în zonă se face ocolind judeţul nostru, pe valea SIRETULUI şi pe la BAIA MARE. Turiştii, fie ca sunt străini, fie români, îşi fac traseul din Maramureş spre Bucovina sau invers. Se pune întrebarea: ce i-ar devia pe la TIHUŢA, pe valea SOMEŞULUI MARE sau pe valea SĂLĂUŢEI ? Ce obiective de interes turistic, (cultural, istoric, agroturism, ecoturism, de recreere), i-ar atrage şi ce i-ar respinge ?

Iată, aşadar, o oportunitate de nivel judeţean ce nu trebuie ratată nici în situaţie de criză - integrarea spaţiului judeţului în ansamblul turistic al Bucovinei şi al Maramureşului. Ne trebuie o concepţie proprie şi evident, relaţionarea cu cele două zone. Parcul Naţional Rodna ne uneşte din punct de vedere fizic, ne strânge laolaltă. Ne trebuie o infrastructură turistică de vară şi una de iarnă (cabane, drumuri, poteci, trasee, ghizi, refugii, echipe salvamont, pârtii de schi, trasee pentru biciclete, ghizi pentru peşteri, monitori de alpinism, echipe de călărie, etc.).

Trebuie coordonat şi elaborat, într-o concepţie unitară, un calendar cultural al celor trei judeţe, în aşa fel încât turiştii să-şi poată face un calcul al timpului şi evident, să-şi stabilească traseul.

Mediatizarea disponibilităţilor oferite de zonă trebuie facută de fiecare judeţ, dar tot ca întreg şi nu doar ca parte a judeţului, în aşa fel încât turiştii să aibă informaţia completă despre zonă. Râul Someşul Mare străbate judeţul pe axa NE – SE, fiind singura unitate hidrografică făcând legătura între Podişul Someşan şi Munţii Rodnei. Pe acest râu sunt dispuse trei oraşe ale judeţului şi 22 de comune, deci 25 din cele 62 unităţi administrative ale judeţului, ceea ce înseamnă 40% dintre acestea. Dacă luăm în calcul ponderea populaiei care locuieşte efectiv pe malurile Someşului Mare, rezultă că aceasta reprezinta 32% din populaţia judeţului. Pentru acurateţea calculului evidenţiez faptul că Municipiul Bistriţa concentrează aproximativ 30% din populaţia judeţului şi este în afara bazinului Someşului Mare, în sens restrâns. De-a lungul Someşului Mare există o cale ferată cu două noduri de ramificaţie.

Rezultă, aşadar, că axa principală de deplasare a turiştilor în judeţ ar trebui să fie cursul râului Someşul Mare. Pe acest traseu ar trebui să funcţioneze un comerţ stradal de felul celui din judeţul Mureş sau Piatra Craiului. Toţi turiştii ar trebui să-şi lase din banii lor pe acest traseu. Dintr-o abordare îngustă şi poate nu numai, acest traseu se înfundă la Valea Mare şi peste Pasul Rotunda se trece greu vara, iar iarna este imposibil de trecut în valea Bistriţei Aurii.

Prioritar pentru valorificarea potenţialului turistic ar fi continuarea construcţiei drumului peste Pasul Rotunda şi cu o ramificaţie prin valea Mariei peste Pasul Suhard spre Depresiunea Dornelor, în scurt.

Pe timp de iarnă, mulţi turişti care se îndreaptă la schi spre staţiunea Borşa, ar trebui să se oprească şi în judeţul nostru, pe valea Sălăuţei, Someşului şi în Pasul Tihuţa. Din datele oferite de Direcţia Judeţeană de Statistică, rezultă că este un dezechilibru între numărul mare al turiştilor sosiţi în judeţ pe timp de vară (iulie = 6.857 turişti) şi cei sosiţi pe timp de iarnă (decembrie = 2.240 turişti). Fiind un judeţ de munte, raportul sosirilor ar trebui să fie invers. În ce priveşte numărul înnoptărilor în judeţ în structurile de turism, ele subliniază acelaşi dezechilibru (28.725 înnoptări în luna iulie şi 4.056 înnoptări în luna decembrie).

În realitate, avem o infrastructură turistică de iarnă foarte slabă. şi mult sub posibilităţi. Acest lucru crează determinări asupra veniturilor oamenilor care lucrează preponderent în agricultură şi, pe timp de iarnă, ar putea să-şi completeze resursele financiare necesare campaniei de primavară, din turism.

Pentru a sublinia nevoia de a integra judeţul nostru în sistemul Maramureş - Bucovina şi de a atrage turiştii celor două judeţe, subliniez că numărul turiştilor sosiţi şi numărul celor care înnopteaza în cele două judeţe este mult mai mare ca la noi. Dacă un sfert din turiştii care intră în cele două judeţe ar trece şi pe la noi, ne-am mări mult contactele cu lumea şi am avea numai de câştigat. În concluzie, avem de făcut ceva bun pentru cetăţenii judeţului. Este posibil, mai ales că banii îi dă Uniunea Europeană prin Măsura 313 - Măsuri pentru încurajarea activităţii turistice.

Mă adresez cititorilor cu cuvintele cunoscutului fizician Niels Bohr spunând: „nu luaţi raţionamentele mele drept adevăruri, ci doar semne deiîntrebare. Lucrurile mari se nasc din întrebări, frământări, nelinişti, nu din scandaluri“.