Sfatul nutriţionistului Lorena Someşan: Dulciurile şi dependenţa

Zaharurile rafinate (de exemplu zaharoză, fructoză) au fost absente în dieta majorității oamenilor, până nu demult în istoria omenirii. Astăzi, dietele bogate în zaharuri sunt des întâlnite şi împreună cu alți factori,  conduc la dependenţă şi la epidemia de obezitate. Supraconsumul de alimente cu zahăr dens sau de băuturi este motivat inițial de plăcerea gustului dulce și este adesea comparat cu dependenţa de droguri.

Alimentele cu conţinut de zahăr stimulează aceleaşi părţi ale creierului ca drogurile, astfel oamenii ajung să fie dependenţi de alimente procesate şi se pierde controlul asupra consumului alimentar.

Unii oameni reuşesc să gestioneze o cantitate mică de zahăr adăugat în alimentaţia lor fără a avea consecinţe, însă marea majoritate nu se poate controla şi astfel apare dependenţa de a consuma constant ceva dulce, tulburarea de comportament alimentar, mâncatul compulsiv şi inevitabil creşterea în greutate.

Teoria conform căreia anumite mâncăruri pot declanșa un proces de dependență a căpătat atenția în ultima perioadă, deși rămâne ceva controversat.

În ceea ce priveşte preferințele alimentare, s-a demonstrat într-un studiu că cel mai des este aleasă combinația între zahăr/grăsime. Această combinație de alimente și gusturi foarte palatabile este folosită drept țintă pentru momentele de food cravings, adică acele momente în care există dorința să se mănânce ceva bun și intervine foarte greu  controlul. Aceste alimente sunt dense caloric, lipsindu-le partea nutritivă.

Un studiu a demonstrat că un consum al alimentelor bogate în zaharuri și grăsimi duce la o creștere a aportului alimentar, creștere care durează și la două zile de la ingestia alimentelor bogate caloric.

S-au indentificat patru categorii de alimente care duc la nevoia excesivă de a le consuma strict pe ele:

·         Alimente bogate în grăsimi: pui prăjit, cârnați, pește prăjit, hot dog;

·         Dulciuri: fursecuri, bomboane, ciocolată, prăjituri;

·         Carbohidrați pe bază de amidon: waffles, biscuiți, pâine;

·         Alimente bogate în grăsimi, tip fast-food: hamburger, cartofi prăjiți, chips-uri, pizza;

Majoritatea alimentelor care provoacă dependență sunt foarte procesate astfel încât să mărească palatibilitatea, astfel s-au adăugat zahăr, grăsimi, sare. Dependența față de un anumit aliment duce la pierderea controlului în ceea ce privește cantitatea și frecvența cu care se consumă.

Acestă dependență față de anumite alimente, în special bogate în grăsimi și zahăr, a fost asociată și cu un IMC (Indicele de masă corporală) peste 30, obezitate, persoanele cu greutate normală preferând alimentele cu mai puține grăsimi și zaharuri. S-a demonstrat că foamea exagerată este asociată cu dorința de a consuma alimente bogate în grăsimi, zaharuri.

Alimentele cu conținut scăzut de zahăr și cu adaos de grăsimi natural (nuci, fructe) s-au dovedit că au efecte pozitive și nu s-au asociat cu creșterea ponderală.

Recomandările nutriţionale sunt ca aceste alimente bogate în zaharuri şi grăsimi să fie consumate ocazional, de poftă, 1-2 ori/săptămâna astfel încât să nu ajungem să fim dependenţi, de asemenea importanţa respectării unui program de mese şi al organizării este extrem de important. Trăim într-o lume în care se promovează sedentarismul şi alimentele hipercalorice, aşadar cei dintre voi care doriţi să trăiţi mai mult timp şi mai bine vă recomand să începeţi să faceţi mişcare zilnic şi să  gândiţi de 2 ori înainte de a consuma ceva.

 

 

Lorena Someşan

Nutriţionist-Dietetician licenţiat la UMF Cluj

Super Ambasador Food Revolution Day by Jamie Oliver

www.nutritionistlorena.ro

[email protected]

0740158886

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5