Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de mir

„Mare apărător te-a aflat întru primejdii lumea, Purtătorule de chinuri, pe tine cel ce ai biruit pe păgâni. Deci, precum mândria lui Lie ai surpat şi la luptă îndrăzneţ ai făcut pe Nestor, aşa Sfinte Dimitrie, pe Hristos Dumnezeu roagă-L să ne dăruiască nouă mare milă.”
În fiecare an Sfânta noastră Biserică ortodoxă îl prăznuieşte la 26 octombrie pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de mir. Ortodocşii în general şi românii în special îl cintesc în mod deosebit pe acest mare sfânt martir creştîn. Faptul că aproximativ 293.000 de concetăţeni de-ai noştri îi poartă numele este o dovadă de necontestat în acest sens. La fel numeroase biserici din ţara noastră au hramul sfântului Dimitrie.
Dar să vedem cine a fost şi cum a mărturisit pentru Hristos sfântul despre care scriem aici. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a trăit pe vremea împăraţilor Diocleţian şi Maximian Galeriu (284 – 311) şi era fiul conducătorului cetăţii Tesalonicului, botezat în taină de părinţii săi, de frica sângeroaselor prigoane împotriva creştinilor. Şi îl învăţau părinţii în cămara cea ascunsă a palatului lor toate tainele sfintei credinţe, luminându-i cunoştinţa despre Domnul nostru Iisus Hristos, precum şi milostenia cea către săraci, săvârşind faceri de bine celor ce erau în nevoi. Şi aşa Dimitrie a cunoscut adevărul din cuvintele părinţilor săi, dar, mai ales, a început a lucra într-însul darul lui Dumnezeu. Şi tânărul creştea cu anii şi cu înţelepciunea, urcând ca pe o scară din putere în putere. Şi ajungând Dimitrie la vârsta desăvârşită părinţii lui s-au mutat la Domnul lăsând pe tânărul Dimitrie moştenitor nu numai al multor averi ci şi al bunului lor nume.
Maximian împăratul auzind de moartea conducătorului Tesalonicului a chemat la dânsul pe fiul acestuia şi, cunoscându-i înţelepciunea, l-a făcut conducător în locul tatălui său. Şi a fost primit Sfântul cu mare cinste de cetăţeni, iar el cârmuia cu multă vrednicie poporul propovăduind pe faţă dreapta credinţă şi aducând pe mulţi la Hristos.
Nu după multă vreme a cunoscut împăratul că acest conducător Dimitrie este creştin şi s-a mâniat foarte. Drept aceea întorcându-se biruitor dintr-un război cu sciţii Maximian a poruncit să se facă praznice în fiecare cetate în cinstea zeilor şi a venit împăratul şi la Tesalonic. Şi, Dimitrie fiind întrebat, de sunt adevărate cele auzite despre dânsul a răspuns cu îndrăzneală mărturisind că este creştin şi a defăimat închinarea păgânească. Şi îndată împăratul a poruncit să-l închidă în temniţă până la încheierea jocurilor în cinstea venirii sale.
Şi se bucura împăratul mai ales văzând pe un luptător vestit. Lie, vandal de neam, înalt, puternic şi înfricosător la chip că se lupta cu cei viteji şi-i ucidea aruncându-i în sulite. Deci, era acolo un tânăr creştin, anume Nestor, cunoscut Sfântului Dimitrie. Acesta văzând pe Lie ucigând fără cruţare pe oameni, mai cu seamă pe creştini, s-a aprins de râvnă. Şi vrând să se lupte cu Lie a alergat la Sfântul, în temniţă, cerând de la dânsul rugăciuni şi binecuvântare ca să-l poata birui pe acel ucigaş de oameni. Şi, însemnându-l cu semnul crucii pe frunte, Sfântul i-a zis: “Du-te şi pe Lie vei birui şi pe Hristos vei mărturisi!”
Deci, intrând în luptă cu Lie, Nestor a strigat: “Dumnezeul lui Dimitrie, ajută-mi!” Şi îndată, trântindu-l jos pe Lie, l-a omorat. Şi s-a întristat împăratul de moartea lui Lie. Aflând însă că Sfântul Dimitrie este cel care l-a îndemnat pe Nestor să se lupte cu Lie, împăratul a trimis ostaşi, poruncîndu-le să-l străpungă cu suliţele pe Sfântul, în temniţă că a fost pricina morţii lui Lie. Şi aceasta făcându-se îndată marele Dimitrie şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezcu. Tot atunci din porunca împăratului s-a tăiat capul şi Sfântului Nestor.
Indată după moartea sa martirică a sfântului trupul lui a fost aşezat cu cinste de către creştinii din Tesalonic în mormânt. La scurt timp în jurul mormântului sfântului s-a simţit o mireasmă deosebită : din trupul sfântului Dimitrie izvora mir. Cu acest mir s-au făcut la moaştele lui multe minuni şi prea slăvite tămăduiri. In anul 2004 am avut şi eu binecuvântarea de a merge în pelerinaj la bazilica Sfântului Dimitrie izvorâtorul de mir, iar mirosul mirului era la fel de puternic, spun eu, ca şi atunci când Sfântul Dimitrie a murit moarte martirică.
Să prezentăm acum una dintre minunile săvârşite de moaştele Sfântului Dimitrie. Un om oarecare anume Leontie, foarte de cinste si cu căldură spre credinţa în Hristos, a căzut într-o boală foarte grea, cât socotea mai de dorit moartea şi neputând doctorii nimic a-i folosi şi boala tot întărindu-se a năzuit la sfânta biserica a mucenicului şi îndată cum l-au dus şi l-au pus acolo şi el chemând numele sfântului prin buzele sale, lesne s-a tămăduit de acea boală. Si precum Leontie curând îşi lua tămăduirea aşa fără de zăbavă precum a putut a dat răsplătirea. Că a stricat lăcaşul cel mic unde era trupul sfântului şi a zidit din temelie lăcaş mai mare în cetatea Tesalonicului care stă până astăzi foarte cuvios în faţa străzii principale din oraş.
Acesta este Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir pe care îl prăznuim cu drag la data de 26 octombrie a fiecărui an. Să ne rugăm Sfântului Dimitrie şi bunului Dumnezeu ca să ne asculte mereu rugăciunile cele spre mântuire. In încheiere am dori să folosim o parte importantă din acatistul sfântului : “Învăţătorului dreptslăvitoarei credinţe celei întru Hristos, surpătorului şi ruşinătorului păgânătăţii, Izvorâtorului de mir, Marelui Mucenic Dimitrie, ostaşul cel adevărat al lui Hristos, care s-a arătat Bisericii ca un soare şi mare apărător credincioşilor, toţi acum cântări de mulţumire şi laude din suflet cu dorire aducându-i să-i cântăm: bucură-te Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!”
Ioan Sabin Mureşan