Săptămâna Patimilor

Săptămâna Patimilor, care începe luni, exprimă acea perioadă de la Florii până în Sâmbăta Mare inclusiv. Conform rânduielilor canonice, în această săptămână se ajunează până spre seară. Caracteristica esenţială a acestei perioade sunt deniile, care se săvârşesc în fiecare din zilele Săptămânii Patimilor.
Luni se pomeneşte Patriarhul Iosif, care a fost vândut de fraţii săi în Egipt, pe 30 de arginiţi. Este o preînchipuire a lui Hristos, vândut de Iuda pentru aceeaşi sumă. Acum se face şi pomenirea smochinului neroditor, blestemat de Hristos să se usuce, pentru că nu avea rod. Este, de fapt, o pildă, din care trebuie să reţinem că Dumnezeu, la Judecata de Apoi, nu numai va răsplăti, ci îi va şi pedepsi pe cei care nu au rodit, adică nu au trăit după poruncile lui.
Marţi se pomenesc cele zece fecioare. Din această pildă, aflăm că cinci fecioare au avut candele, dar fără ulei, iar celelalte cinci au avut şi ulei. Candela fără ulei simbolizează realizarea de sine, fără să-ţi pese de ceilalţi, adică fără iubirea aproapelui. Candela cu ulei reprezintă evlavia însoţită de milostenie.
Miercuri se face pomenirea femeii păcătoase care, aflând că Mântuitorul este în casa lui Simon, fiind împovărată de păcate, a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului. Acest gest este un simbol al pocăinţei şi îndreptării omului păcătos. Miercuri este şi ziua în care Iuda l-a vândut pe Hristos fariseilor, de aceea este zi de post tot anul.
Joi este închinată amintirii a patru evenimente din viaţa Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor ca pildă de smerenie, Cina cea de Taină, la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Împărtăşanii, rugăciunea arhierească (în care Iisus se roagă Tatălui pentru El însuşi, pentru ucenicii săi şi pentru toţi credincioşii) şi începutul patimilor.
Joi seara, se citesc cele 12 Evanghelii şi se scoate Sfânta Cruce în mijlocul bisericii. Există obiceiul ca bolnavii şi fetele să înnoade mătănii sau şnururi şi să îşi pună dorinţe în timpul citirii Evangheliilor. Apoi, acestea se poartă pentru a aduce sănătate şi împlinire. Tot în această zi, cei care au postit şi s-au spovedit se pot împărtăşi. Este şi o zi potrivită pentru pomenirea morţilor. Astăzi se vopsesc ouăle în roşu.
Vinerea aceasta, care se mai cheamă şi Neagră, este zi de doliu pentru toţi creştinii. În această zi se face pomenirea sfintelor şi mântuitoarelor Patimi ale Mântuitorului, fiind ziua răstignirii sale. Nu se oficiază Liturghia, dar are loc Denia Prohodului. Se trece pe sub masa împodobită cu flori şi acoperită cu un Epitaf (pânza pe care este imprimată icoana Înmormântării Domnului). Se ţine post negru.
Cei care nu pot ţine un astfel de post nu au voie să consume urzici şi oţet, fiindcă lui Iisus i s-a dat să bea oţet în loc de apă, după ce a fost biciuit cu urzici. Gospodinele nu coc pâine azi, ca să nu se ardă mâinile Maicii Domnului, care se ruga şi suferea pentru Fiul ei. Se spune că, dacă în această zi plouă, va fi un an bun pentru recoltă.
Sâmbăta se prăznuieşte îngroparea lui Hristos cu trupul şi pogorârea Sa la Iad cu sufletul, pentru izbăvirea de păcate a omenirii şi trecerea la viaţa veşnică. Sâmbătă seara începe slujba Învierii. În această zi se coc pasca şi cozonacii şi se pregătesc toate bucatele din miel.