Sângeorz-Băi - între potenţialitate şi dezinteres

În data de 8 aprilie, 2014, reporterii de la ziarul CNAMonline al Colegiului Naţional "Andrei Mureşanu", Bistriţa, au stabilit o relaţie de parteneriat cu colegii lor de la Liceul Teoretic "Solomon Haliţă", din Sîngeorz-Băi, care se doreşte a fi de bun augur pentru implicarea în viaţa comunităţii a tinerilor liceeni din judeţul Bistriţa-Năsăud, pe calea jurnalismului cetăţenesc.

Una dintre oportunităţile oferite şcolilor de programul "Şcoala altfel" a fost posibilitatea deplasării elevilor în diferite instituţii şcolare, în vederea stabilirii de colaborări şi parteneriate, de schimburi de experienţă şi de apropierea de colegii lor din alte oraşe. În acest context, reporterii CNAMonline au profitat de ocazia de a stabili noi colaborări cu alte licee din judeţ. Oferta le-a venit din partea Liceului Teoretic "Solomon Haliţă", din Sîngeorz-Băi, al cărui director, profesorul Radu Cîrcu, le-a oferit elevilor bistriţeni oportunitatea de lua pulsul comunităţii de pe malul Someşului.

Activitatea din Sîngeorz-Băi a constat în câteva momente importante, începând cu întâlnirea celor două echipe de jurnalişti în incinta liceului "Solomon Haliţă", din Sîngeorz-Băi, unde prof. Aurelia Hîruţa a prezentat un material de informare despre echipa CNAMonline şi oportunităţile oferite de jurnalismul cetăţenesc practicat de elevi pe timpul școlii. Alegerea ca liceu partener LiceulTeoretic "Solomon Haliţă", din Sîngeorz-Băi a fost motivată de prof. Delia Goina, cea care a stabilit mai multe contacte cu oamenii din zonă, informând elevii despre necesitatea promovării turistice a zonei, care poate începe încă din școală și pe care elevii o pot face pe calea jurnalismului cetăţenesc.

Echipa RDL, a vorbit unor elevi din clasa a X-a şi a XI-a despre ce înseamnă să fii jurnalist, ce este jurnalismul cetăţenesc şi ce obligaţii şi drepturi are un jurnalist adevărat. Colegii din Sângeorz au aflat că jurnaliştii se diferenţiază de oamenii de rând, că sunt o „forţă pentru comunitate, judeţ, ţară”. Pentru a înţelege mai bine rolul reporterilor de liceu, al jurnaliştilor de la CNAMonline, elevilor interesaţi de jurnalism le-a fost arătată o prezentare powerpoint despre întreaga activitate a acestora de la înfiinţarea echipei până în prezent.

De la veteranii echipei şi până la actuala echipă, toţi au reuşit să impresioneze prin munca depusă de-a lungul a mai multor ani. Pe lângă toate acestea, elevii bistriţeni au făcut cunoştinţă cu directorul liceului, profesorul Radu Cîrcu, care i-a însoţit mai apoi pe elevi de-a lungul întregii zile şi le-a vorbit despre liceul cu care se mândreşte cât şi despre oraşul în care a copilărit și despre soarta căruia mărturisește că îi pasă.

Activitatea a continuat printr-o întâlnire cu primarul oraşului Sîngeorz-Băi și cu o vizită la Muzeul de artă comparată, ambele acţiuni fiind posibile graţie directorului liceului sîngeorzean, o gazdă perfectăpentru bistriţeni.

Problemele Primăriei din Sîngeorz-Băi expuse reporterilor de liceu

Următorul loc pe care vizitat a fost biroul primarului Roland Venig, căruia i-au fost adresate întrebări timp de câteva ore şi s-au primit o mulţime de răspunsuri despre problemele din Sângeorz.

Prima problemă care a fost luată în discuţie a fost existenţa unui reprezentant al Protecţiei Consumatorului în Sângeorz-Băi, unde primarul ne-a explicat că se confruntă cu o mare lipsă de personal, numai în Primărie având 32 de angajaţi, comparativ cu Primăria Bistriţa care are peste 1000.

Reporterii CNAMOnline au fost interesaţi şi de viitoarele proiecte care se vor efectua în Sângeorz, cum ar fi :Gestionarea în mod comun a deşeurilor, Reabilitarea drumurilor forestiere (Sângeorzul având un potenţial forestier uriaş), Construirea unei pârtii de ski, proiect care ar aduce o sumă considerabilă în domeniul turismului fiind considerat de către primar o „nişă în turism”, precum şi un proiect pentru conservarea artei tradiţionale. Primarul a mai vorbit şi despre absenţa locurilor de muncă, numai personalul din Fabrica de tricotaje reducându-se de la 1200 de oameni câţi avea în anul 1992 la numai 200 de oameni astăzi.

O problemă mult discutată de către primar a fost cea a potenţialităţii staţiunii şi mai exact dacă „Latura balneară e un război pierdut?”, răspunsul fiind acela că rezervele minerale din Sângeorz nu se epuizează, însă numărul de turişti care vizitau Sângeorzul în „vremurile sale bune” a scăzut considerabil. Chiar dacă acest oraş se bucură de rezerve uriaşe de ape carbonatate, sodice, cu fier, magneziu sau aluminiu, acum numai bolnavii cronici vin în Sângeorz, restul mergând în staţiuni precum Aspen sau Vichy.

Un alt proiect despre care primarul a vorbit cu puţină nostalgie este unul de Reabilitare a infrastructurii, proiect mult prea costisitor, de aproape 5 miliarde de lei noi. Pentru a remarca potenţialul uriaş al oraşului pe care îl conduce, primarul a vorbit depsre „Hotelul Hebe”, renumit în trecut, în care primarului i-ar plăcea să investească, însă nu poate, deoarece este deţinut de către Mohamed Munaf în momentul de faţă.

Muzeul de artă comparată – un punct de atracţie turistică la cele mai înalte cote

Ultimul popas l-a constituit „Muzeul de artă comparată” din Sângeorz-Băi care a constituit pentru cei prezenţi o mare atracţie. Vizitându-l, s-au putut vedea o mulţime de obiecte de artă realizate numai în Sângeorz, de către artişti care vin special în acest oraş şi lucrează zi şi noapte pentru a oferi vizitatorilor o adevărată călătorie în lumea artei. Lucrările de artă contemporană aflate în muzeu sunt din lemn, marmură, piatră, metal, picturi, fotografii, grafică (desen, xilogravură, litogravură, linogravură), ceramică, porţelan, teracotă adunând laolaltă un număr de 135 de artişti invitaţi în cele 14 ediţii ale Simpozionului Internaţional de Artă Contemporană „ART” (sursă : http://www.bistrita-nasaud.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=1764.)

Şeful de secţie al muzeului, sculptorul Maxim Dumitraş, a acordat reporterilor de liceu un interviu în care le-a vorbit despre importanţa artei atât în viaţa lui, cât şi în viaţa tinerilor.

Sculptorul a început a ne vorbi despre meseria sa, pornind cu nostalgie de la începuturi, mai exact de la maestrul său Gelu Muthi subliniind: „M-a văzut că desenam, pictam şi m-a luat lângă el”. Marele sculptor nu a avut niciodată momente în care să renunţe la marea sa iubire, chiar dacă munca nu i-a fost apreciată de către cei din ţară, majoritatea lucrărilor lui fiind vândute în afara ţării, dar având câteva, puţine de altfel, chiar şi în Bistriţa, în Piaţa Morii sau în Parcul Eminescu: „Am multe lucrări, dar, din păcate, în afara ţării”.

Maxim Dumitraş a spus că în general se frecventează muzeul de către oameni din afara judeţului, sau din afara ţării, care apreciază muzeul la adevărata lui valoare, localnicii și chiar unii consilieri din Sângeorz nevăzând niciodată muzeul. Omul de cultură a vorbit şi despre condiţia de artist, explicându-ne că are nevoie de materiale bune, de instrumente de calitate, de o piatră adecvată pentru a-şi continua munca.

Acest parteneriat care nu se va termina aici, constituie un avantaj atât pentru elevii bistriţeni cât şi pentru colegii lor din Sângeorz-Băi, care s-au bucurat de o zi de neuitat într-un oraş de importanţă majoră atât din punct de vedere economic, cultural, turistic şi, de ce nu, şi politic.