Revista de la izvoarele Someşului

Revista de la izvoarele Someşului – „Cetatea Rodnei” – redeschide cititorilor apetitul pentru informare şi documentare, exprimând o întrupare a adevărului. Ea limpezeşte probleme de ansamblu, trasând coordonate ferme cât şi aspecte de detaliu din istoria de ieri şi de azi a rodnenilor.
Articolul de început – „Mândria de a fi rodnean”, sub semnătura Emiliei Moldovan, consideră această aşezare străveche un punct strategic cheie în toate timpurile şi pentru toate stăpânirile şi o zonă turistică de nedescris, cu un peisaj, o faună şi floră de excepţie, tratate cu măiestrie de Florian Porcius în scrierile sale.
Partea turistică este completată de Mircea Mureşianu cu un potenţial morfo-peisagistic marcat de contactul geologic şi geomorfologic dintre Munţii Rodnei şi cei ai Bârgăului, atrăgând un mare număr de turişti, având puncte cheie – Vârful Ineu, Lacul Lala, Parcul Naţional Munţii Rodnei, insistând şi asupra schimburilor culturale cu antrenarea populaţiei de etnie maghiară şi legăturile cu alte zone miniere din ţară şi dinafara graniţelor, cât şi cu zone culturale prin contribuţia fanfarei rodnenilor care a împlinit 150 de ani de la naştere.
În paginile 5-8, Adrian Onofreiu, prietenul rodnenilor, scoate în faţă un manuscris de la sfârşitul secolului al XIX-lea al cărturarului năsăudean Nestor Şimon, referitor la trecutul Văii Rodnei, reconstituirea apariţiei în istorie a opidului Rodna şi povestea şui Nestor Şimon, care preciza: Nicio zi fără o urmă scrisă, aducând, aşa cum spune Liviu Păiuş, informaţii de felul cum s-au format fondurile şcolastice năsăudene şi frământările de după desfiinţarea regimentului la 22 ianuarie 1851.
Aspecte din viaţa satului prezintă Mihaela Mureşan, tratând foarte frumos tema: „Porţile monumentale cu tipologia şi simbolismul ornamental” a căror frumuseţe te uimeşte, cu motive ornamentale din imaginaţie, preluate din moşi-strămoşi, fiecare fiind un unicat şi o adevărată operă de artă, executanţii fiind meşteri ţărani cu multă imaginaţie şi putere de creaţie.
Imaginea satului someşan este continuată de leşanca Veronica Oşorheian prin povestirea „Lelea cu traista”, cât şi de Rodica Bălăi, care dă valoare credinţei străbune şi speranţa omului în Dumnezeu, orientându-se spre părintele spiritual, păstorul pământean ce ne îndeamnă să ne schimbăm în bine, cât şi amintiri de pe front, dând mărturii celor de acasă prin povestirile culese de la Florea Moldovan a lui Ciurlea, de către nepotul său Emilian Moldovan, povestiri ascultate cu luare aminte despre ceea ce înseamnă ororile războiului.
Doamna Maria Onofreiu „cenzurează” scrisorile primite de la Artemiu Publiu Alexis din componenţa ştiinţifică cu Florian Porcius, drept veritabile documente de epocă scrise cu eleganţă şi frumuseţe, cu un bogat tezaur de imagini.
Informaţii utile ne oferă Octavia Domide prin promovarea prin Google a judeţului nostru, cât şi a zonei turistice Rodna, prin tânărul Alexandru Domide, la origine rodnean, cât şi Nicoleta Moldovan, cu ştiri din exodul saşilor bistriţeni, dându-ne o lecţie de supravieţuire.
Revista de la izvoarele Someşului este primitoare, aducând de data aceasta în paginile ei povestea moţilor prin versurile lui Ion Cărăşel, căruia Emil Bălăi îi prezintă, la pag. 29-30, cartea „Pelerini printre stânci”, ce tratează geografia Apusenilor, istoria moţilor, tradiţiile lor, satul natal şi părinţii.
Alex Ioan Jauca revine cu probleme privitoare la fondul forestier în vederea unui echilibru ecologic. Rodica Bălăi prezintă jurnalul pelerinajului la Medjugorje, iar studenta leşancă Ancuţa Maria pop, ce studiază la Alba Iulia, prezintă jurnalul de călătoria prin programul Erasmus în Polonia, spre a descoperi alte culturi, deschizându-i noi orizonturi, având prilejul să descopere oameni şi locuri interesante.
Ilie Hoza vine la paf. 40-41 cu povestioare din lumea vieţuitoarelor atât de îndrăgite de copii, cât şi ampla poveste semnată de Toma G. Rocneanu – „Podul Cobii”, cu episoade din viaţa rurală.
Urmează reviste, cărţi recent apărute, alternând între literatură şi teologie, fiind readuşi în actualitate Ioan Pintea cu „Proximităţi şi mărturisiri”, sub semnătura lui Gherasim Solovestru Domide, revista „Mişcarea Literară”, Calendarul Maramureşului, „Elegii domestice” de Ion Bogdan, „Glasul pământului”, revista bistriţenilor din Banat.
Liviu Păiuş informează cititorii despre Adunarea ASTREI, cu nr. 107 din 26-28 octombrie 2012 de la Sângiorgiu de Pădure, cât şi despre Colocviile „Liviu Rebreanu”, ediţia XXX.
Viaţă lungă revistei rodnene.