Reţeta succesului la Sângeorz Băi: Cooperativa Agricolă...

          După Revoluţia din anul 1989, românul a dezvoltat o adevărată fobie de tot ceea ce însemnă formă de asociere. Aşa că, foarte multe terenuri au rămas nelucrate, fonduri europene neaccesate iar agricultura românească pare să fie într-un declin fără precedent. Nu acelaşi lucru se întâmplă în Sângeorz Băi unde un grup de gospodari au hotărât să se unescă într-o Cooperativă Agricolă de Producţie Grup de Producători Sângeorz Băi.

          Au început doar câţiva oameni, adică: Mariana Larionesi, Ioan Buia, Vasile Jojă, Gheorghe Ruşti, Florin Alexandru Lupşan şi Maxim Partenie, iar pe parcurs s-au alăturat şi alte persoane care au înţeles că doar aşa se pot dezvolta şi doar în acest fel se poate face agricultură şi zootehnie performantă.

          Primul proiect al Cooperativei a fost construcţia unei stâne la standarde mai mult decât europene numită Stâna Popas Putredu Moară. Ideea a apărut şi a fost concretizată când iniţiatorii cooperativei au pus mână de la mână şi din fonduri proprii au reuşit să transforme în realitate ceea ce părea doar un vis frumos. Astfel că în acest moment stâna are în dotare 120 de vaci, o rampă ecologică de muls, locuri de cazare pentru turişti şi produce anual circa 7500 de kilograme de caş.

          Tot din fonduri proprii membrii cooperativei vor deschide, până la data de 1 martie, o fabricuţă modernă de prelucrare a laptelui unde vor produce: caşcaval, caş şi telemea. Fabrica va fi amplasată în Sângeorz Băi iar proprietarii îşi propun să colecteze laptele de la gospodarii din oraşul staţiune. Asta cel puţin deocamdată, deoarece au planuri ambiţioase de extinderea a colectării şi la satele din jurul oraşului de pe Someş. Odată cu lansarea producţiei la noua făbricuţă vor apărea în oraş şi dozatoare de lapte proaspăt astfel că sângeorzenii vor avea certitudinea calităţii şi prospeţimii laptelui. Investiţia se ridică la aproximativ 50 de mii de euro.

          Membrii cooperativei sângeorzene au depus la Ministerul Agriculturii caietul de sarcini pentru obţinerea certificatului de Produs Montan şi Produs Tradiţional pentru mai multe produse printre care caşul, urda, telemeaua dar şi caşcavalul.

          Pentru că fondatorii cooperativei sunt oameni gospodari, dar şi iubitori de tradiţie, aceştia vor să reînvie un obicei secular, acela al transhumanţei. Astfel că, împreună cu cooperativa Leşu şi cea din Poiana Ilvei vor organiza în luna mai, după sărbătoarea Străbunilor, un eveniment dedicat acestui obicei strămoşesc. Vor participa delegaţii din 15 ţări europene iar programul şi traseul sunt unele de o excepţională încărcătură emoţională, dar şi istorică, urmând să readucă la viaţă un vechi traseu mioritic iar obiceiurile vor fi ilustrate aşa cum se cuvine în fiecare localitate prin care se va trece. Plecare se va face din Leşu, peste deal, la Poiana Ilvei, unde se vor întâlnii cu membrii cooperativei, iar turma de oi va creşte ca număr şi se va îndrepta spre Maieru unde, împreună cu primarul Vasile Borş, au pregătit o seară tradiţională, cu rapsozi populari, degustări de bucate proaspăt pregătite, obiceiuri vechi cum ar fi Trişcaşii de la Leşu, Fluieraşii din Poiană, dar şi Taraful Tradiţional din Sângeorz Băi şi multe poveşti ciobăneşti. Cei interesaţi vor putea participa şi la o dezbatere referitoare la viitorul oieritului în zona montană. Invitaţii din străinătate urmează să fie cazaţi la peste 60 de familii din Maieru.

          În cea de-a doua zi se va pleca spre Rodna, mai  precis în Valea Vinului, în locul unde se ţinea mai demult ziua minerului, loc în care se va face popas şi vor fi din nou evenimente culturale, dar şi degustări de produse tradiţionale. La evenimentul organizat cu sprijinul primăriilor Rodna şi Şanţ vor participa Teatrul Nescris Constantin Iugan din Şanţ, o altă trupă de teatru din Rodna. În cea de-a doua seară vor particpa şi câţiva baci renumiţi din zonă care vor depăna amintiri şi vor încerca să le explice auditorilor secretele oieritului. Nu va lipsi nici focul de tabără în jurul căruia se vor ţese prietenii trainice sau se vor relua cele mai vechi.

          În dimineaţa următoare se va porni spre Putredu, cu trecere peste Cişa, la cota 2000, iar spre seară turma va poposi la stâna Putredu Moară unde va avea loc şi o măsurare a oilor dar se va apride şi „Focul Viu”. Cei care nu vor putea merge pe jos peste Cişa vor fi transportaţi cu căruţe şi maşini pentru a fi martori la evenimentele care se anunţă la Stâna Putredu Moară.

          Iată că şi la noi în tară şi în judeţ se pot face lucruri extraordinare. Este necesară doar implicare, multă muncă şi mult mai mult suflet, a declarat Florin Alexandru Lupşan, directorul Cooperativei sângeorzene, care promite că va face tot ceea ce îi stă în putinţă pentru a duce mai departe aceste obiceiuri ancestrale ale poporului român.

          Felicitări şi mult succes oamenilor de bună credinţă care au reuşit să facă lucruri minunate demonstrând că uniţi sunt mai puternici şi că pot să facă lucruri extraordinare pentru comunitatea din care fac parte.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5