Războiul lemnului şi oilor. Romuli aşteaptă în continuare compensaţiile financiare pentru pădurile „confiscate” de Parcul Naţional Munţii Rodnei: 100 de mii de euro anual

Prim-vicepreşedintele ALDE Bistriţa-Năsăud, primarul comunei Romuli Ioan Moniţa a criticat în cadrul unei conferinţe de presă susţinută alături de Ioan Ţintean, Gelu Muthi şi Ionel Tompa la sediul acestei formaţiuni politice, faptul că de 14 ani, primăriile care deţin păduri în parcuri naţionale, nu beneficiază nici măcar de un singur leu sau de vreun buştean.

„ De 14 ani tot vorbim şi, iar vorbim, ni se dă dreptate, nouă orimăriilor care avem aceste păduri, dar toţi cei care ne spun că avem dreptate nu fac nimic. De 14 ani nimeni nu face nimic”, s-a plâns Moniţa.

Cu toate acestea, Moniţa spune că o delegaţie formată din reprezentanţi ai Ministerului Pădurilor şi Apelor şi  Asociaţiei Proprietarilor de Păduri va merge la Bruxelles pentru a discuta despre aşa-zisele ajutoare de stat pe care trebuie să le primească comunităţiile care deţin păduri aflate în ariile protejate ale parcurilor naţionale: „ Noi nu stăm cu mâna întinsă, noi nu cerem nimic ilegal ci doar ceea ce ni se cuvine conform extraselor de carte funciară. Sunt pădurile comunei Romuli şi avem dreptul la acele despăgubiri promise de statul român de 14 ani, mai ales că e vorba de confiscări ale unor păduri”, a explicat primarul din Romuli.

El a mai precizat că cea mai mare problemă pe care o are cu Parcul Naţional este zonarea: „ Ziceau unii şi alţii prin 2000, ce de turişti vor veni în aceste parcuri naţionale şi în zonele adiacente, doar că nu a venit aproape nimeni, dar asta e o altă poveste. Bătaia de joc s-a făcut la zonarea acestor parcuri prin hotărâri de Guvern şi, care, binenţeles, s-au făcut după ureche, de la 180 de hectare la 3000 de hectare, total împotriva normelor europene şi care nu interzic activitatea umană în acele zone unde aceasta a existat înainte de aceste parcuri, iar aici fac vorbire la oierit. Romuli e cea mai afectată, deoarece avem 156 de hectare de păşune alpină introdusă în zonă de protecţie strictă, fapt care distruge această activitate practicată la noi de cel puţin o mie de ani „

Moniţa a mai arătat că speră, asta după ce a făcut şi un turneu bucureştean la toate ministerele şi agenţiile implicate în acest domeniu, că se va rezolva această problemă.

Despăgubirile pe care statul român le datorează primăriilor care deţin păduri în interiorul parcurilor naţionale este de peste 13 milioane de euro, comuna Romuli trebuind să primească undeva la 100 de mii de euro anual, dar asta de vreo 17 ani.

 

Reamintim că, securea razboiului a fost dezgropata de primarul comunei Romuli, liberalul Ioan Monita în urmă cu 8 ani , el plângându-se încă de atunci că nu mai are de gând să plăteasca cei 50 de mii de lei pentru paza padurilor aflate in Parcul National Muntii Rodnei, paduri aflate in proprietatea comunei dar care nu ii folosesc la nimic.

- “Ii normal ce se intampla???”

Primarul Monita vrea razboi total: “ Avem 365 de hectare de padure, aceasta suprafata de padure, primind-o pe vechiul amplasament, iar asta cu toate scandalurile de rigoare cu toti borsenii. Padurea respectiva apartine comunei Romuli din anul 1932, asta conform inscrisurilor din cartea funciara, pretul, povestesc batranii satului fiind de 100 de perechi de boi - muntele, pasunea si padurea. Desi este a noastra, noi nu avem nimic”.

Monita mai spune ca la ora actuala el este obligat sa plateasca contravaloarea pazei pe care o asigura silvicultorii borseni, in vreme ce “noi nici macar nu putem nici macar sa ne uitam la ele”.

“Ce fel de retrocedare e asta”, se intreaba Ioan Monita, “ in vreme ce eu nu pot nici sa intru in padurile alea, dar trebuie sa dau 30 de mii de lei in fiecare an, doar pentru ca cineva spune ca le pazeste. M-am saturat. Ne promit de ani buni ca ne vor da despagubiri, ca vor modifica legislatia, dar nimic nu s-a intamplat din toate acestea”.

Legat de HG 861 din 22 iulie 2009, acolo unde, spune Monita, trebuiau sa existe unele amendamente aduse Codului Silvic, acestea fac referire doar la drepturile persoanelor fizice, eludandu-le pe cele ale persoanelor fizice, respectiv ale primariilor: “Nu se poate sa continuam in acest stil. Pana la urma, Constitutia Romaniei iti garanteaza proprietatea. Nu stiu sub ce forma? Pana la urma e mai rau ca pe vremea comunistilor, cel putin atunci stiai un lucru - cine misca, nu mai misca, acum, uite cum sponsorizez ocolul silvic din Borsa”.

- Confreria primarilor cu paduri in parcuri

Ioan Monita ne-a mai povestit ca nu este singur in demersul pe care vrea sa-l faca pentru a rezolva, intr-un fel sau altul, aceasta problema: “ Am mai vorbit cu primarul din Maieru, Sangeorz Bai, Telciu dar si cu cei care au paduri in Parcul National Muntii Calimani, cu toti cei care au aceeasi problema de rezolvat, in vederea unei intalniri cu toti factorii de decizie, asta pentru a vedea ce e de facut. Sa se stie ca am ajuns la capatul rabdarii”.

Potrivit celor spuse de Ioan Monita, una din solutii ar putea fi un nou amplasament al respectivelor suprafete forestiere: “ Sa-mi dea in alta parte sau, stiu eu, prin Regia Nationala a Padurilor sa ne dea echivalentul in bani. Daca statul roman isi permite aceste parcuri nationale, sigur, e un lucru foarte frumos, dar eu cred ca toate aceste lucruri ar trebui gandite altfel”.

Intrebat daca toate aceste masuri prohibitive nu vizeaza doar o limitare a “macelului” la care sunt supuse padurile din Romania, primarul Monita a tinut sa faca urmatoarele aprecieri: “ Sunt inginer silvic de meserie. Am avut nenumarate discutii cu specialisti in silvicultura, iar lucrurile se pare ca nu stau chiar asa, acest Consiliu Stiintific al Parcului National Muntii Rodnei ducand o politica gresita cu aceste paduri”.

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5