Protejati furnicile ,dar nu cele care-si construiesc musuroaiele mai aproape de doua zeci de metri de stup

Pana cu vreo 20 de zile in urma, anul 2011 a fost un an apicol in general bun pentru stuparii bistriteni.Evolutia meteorologica a tompului a fost favorabila dezvoltarii florei melifere si secretiei unor insemnate cantitati de nectar si de mana.In general productiile de miere de la prima –(sau primele)—extractii au fost incurajatoare mai ales pentru apicultorii incepatori.

Conditiile specifice deosebit de favorabile din prima jumatate a acestui an au determinat aparitia exploziva a insectelor care popular se numesc puricii plantelor, iar stiintific se numesc generic lachnidae si lecanidae, si care produc prin metabolismul lor substanta dulce compusa din polizaharide care popular se numeste mana. Din lipsa de spatiu voi dezvolta eventual intr-un alt articol acest subiect.

Foarte bun pentru apicultori,--(nu si pt. albinele ce eventual ar ierna cu miere de mana)-, dand in majoritatea cazurilor o miere foarte apreciata de consumatori,culesul de mana duce pe baza principiului ecologic al lanturilor trofice si la dezvoltarea exploziva a furnicilor.Si despre aceasta simbioza dintre producatorii de mana si furnici voi scrie probabil intr-un articol separat.,tot din cauza spatiului limitat.

In ziua de 7 iulie ,prima zi fara polaie dupa vreo doua saptamani in care a plouat incontinuu, de la feresatra birolui in care ,dupa cum spun in gluma colegii mei de serviciu ,am fost mutat cu “ domiciliu fortat “ precum odinioara “ chiaburii la Rubla in mijlocul Baraganului, am constatat cu incepere de la ora 12 un zbor foarte intens al MATCILOR de furnica, de-o intensitate cum n-am mai vazut decat in anul 1992 in localitatea Sankt Gilgen ,la poalele Alpilor Austrieci, satul in care s-a nascut Mozart.

Conducerea institutiei in care lucrez inca n-a reusit sa-mi suprime pana si dreptul de-a privi din cand in cand spre cer la nori ori la vietuitoarele care zboara.Dar n-ar fi exclus ca maine-poimaine sa-mi fie zidita si fereastra de la birou , ca reactie la publicarea prezentului articol. Ma astept la ori ce. Nu mi-au mai ramas decat consolarea cu continutul dictoanelor “Die Gedanken sind Frei “cum spuneau evreii din lagare ori “Nu mor caii cand vor cainii” cum spune un cantec popular banatean.Cei intelepti ar trebui sa inteleaga de vor mai fi existand cumva intelepti prin partidul pe care cu credinta-l slujesc de prin anul 1990 incoace.

Curtea Directiei Agricole era plina de oameni care venisera sa-si procure de la magazinele private din incinta substante pentru combaterea bolilor foliare ale plantelor. Toti se intrebau oare ce fel DE MUSTE vor fi fiind cele care zboara atat de intens?? Spre surprinderea mea n-an vazut nici unul dintre specialistii de la “protectia plantelor”, care sa le explice cetatenilor ca acelea nu-s muste ci femele inaripate si fecunde –(purtatoare de oua )—de furnica in special din speciile Formica Rufa Rufa- var Nigricans, Formica Pratensis si Formica Polyctena.

Cunoasterea limbii germane mi-a permis ca in anul 1992 ,aflndu-ma in calitate de argat agricol in Austria, sa citesc in cateva duminici cand eram liber de la munca, tratatul despre furnici si importanta lor in mentinerea echilibrului fitosanitar al padurilor si-al livezilor “ bio” de pomi fructiferi in special in mentinerea sub pragul economic de daunare , al insectelor defoliatoare din genurile Tortricidae si Geometridae. Monumental tratat stiintific scris de entomologul german Gosswald Horst

Silvicultorii germani Schmidt si Otto , precum si inginerii horticultori specializati in entomologie Kutter si Wellenstein, au elaborat chiar si o tehnologie de crestere in masa in conditii de sera cu atmosfera controlata a matcilor inaripate si deci zburatoare din cele mai utile specii de furnica. Intr-unul din numerele revistei “ Wald und Forstwirtschaft” ,din anul 2004 ,scrie ca-n Germania au fost populate cu furnici in acel an peste 100 de trupuri de padure , prin lansarea a peste un milion de “roiuri” de matci zburatoare de furnica.

Pe acolo silvicultorii se mai ocupa si de cultura padurilor si entomologie forestiera aplicata , nu doar de marcari, defrisari, banziguri si gatere cum in prea multe cazuri se intampla la noi la romani.

Apicultorii mai in varsta, stiu atat din practica cat mai ales din lucrarile regretatului prof. Ion Carnu, despre importanta protejarii coloniilor de furnici –( a musuroaielor)- lucru care poate contribui enorm in anii viitori la dezvoltarea coloniilor de insecte producatoare de mana. Eu chiar am participat ,copil fiind , alaturi de silvicultori si apicultori prin anii 1972-1973 la actiuni de construire a asa numitelor SCUTIERE pentru musuroaiele de furnici , care nu sunt altceva decat niste gardulete din ramiri de copac ori din plasa de sarma, menite a proteja musuroaiele cu furnici din cele mai utile specii.Tehnicienii silvici Cioanca Ion de la Tiha Bargaului si respectiv Vlad George de la Nasaud ,de la care eu am invatat in acei ani cum se identifica cele mai utile specii de furnici si cum se construiesc aceste scutiere , pot sa confirme acest lucru pentru aceia dintre “colegii” de profesie care ar fi eventual tentati sa ia in derizoriu continutul prezentului articol. “Carcotasilor” le pot pune la dispozitie si bibliografie de specialitate in limbile germana si franceza. Sa ma contacteze. Ceea ce-au scris si publicat altii e un bun public cu conditia indicarii exacte a sursei bibliografice.

Exista insa si subspecii de furnici cum sunt Formica Lugubris si Formica Rufa var sanguineea, care VANEAZA si consuma cu predilectie insecte vii ,intre care nu sunt scutite nici albinele ,iar in revista “ Apicultura in Romania”, in cateva numere de prin anii 1978-1980 sunt consemnate in cateva articole cazuri cand colonii puternice de albine care erau amplasate in apropierea unor musuroaie au fost efectiv ucise si devorate de catre furnici.De la regretatul meu profesor de biologie Gubesch Livius, din treapta intai de liceu, am invatat care sunt caracterele morfologice si etologice care diferentiaza cele doua specii.,si la nevoie pot da lamuriri suplimentare.

Iata de ce , data fiind Inmultirea EXPLOZIVA a furnicilor din ultimele saptamani, de pe pozitia mea de cea mai mica si mai desconsiderata gaina ,dintre specialistii agricoli care se recunosc deschis ca fiind membrii ai unei anumite formatiuni politice, aduc prin acest articol la cunostinta tuturor stuparilor si nu numai al lor, ca, e foarte necesar pentru echilibrul ecologic sa protejam musuroaiele de furnici , dar sa tinem furnicile mai departe de 20 de metri de postamentele pe care sunt asezati stupii.

E bine sa se foloseasca cu precadere mijloacele biologice de combatere a furnicilor cum sunt : imprastierea de cenusa de lemn, var ori alte amendamente calcaroase, sare, urina si must de gunoi de grajd peste musuroaie. Nu e recomandata metoda agresiva de distrugere a musuroaielor cu sapa, deoarece e mai util echilibrului natural sa determinam schimbarea P.H.-ul –(aciditatea)-solului din musuroi si din vecinatatea acestuia , obligand astfel furnicile sa emigreze in cautarea unei alte locatii cu mediu acid favorabil la randul lui secretiei de acid formic , acid care ,precum propolisul pentru albine este principalul mijloc natural de aparare al coloniilor de furnici..

Numai in situatii extreme, cand prin mijloace biologice furnicile nu pot fi izgonite, se recomanda folosirea insecticidului Furnitell, produs comercial care are in compozitia lui cantitati mici din doua substante active considerate ca fiind “cu actiune blanda” si prin urmare admise in conceptul modern de agricultura integrata, cat mai putin agresiva fata de mediul inconjurator.

Cu speranta ca prin prezentul articol am trezit doar interesul pentru utilitatea furnicilor in conceptele moderne de agricultura biologica si agricultura integrata, deschizand biologilor, agronomilor, horticultorilor ori silvicultorilor un subiect la cunoasterea caruia isi pot aduce pretiosul lor aport de cunostinte stiintifice ,ii asigur pe toti cititorii ziarului de cea mai distinsa consideratie din partea mea.

Inginer Zootehnist si Licentiat in Drept

Andron Traian Ioan