Proiecte în derulare la Primăria din Şieu-Odorhei

Să treci într-o dinimeaţă de vară prin comună este reconfortant. De îndată ce părăseşti DN 17, luând-o pe drumul comunal asfaltat, până spre Cristur-Şieu te înconjoară câmpurile de orz auriu ca lumina soarelui. Secerişul e aproape. Nu mai este nicăieri tristeţea câmpurilor pârloagă. În câteva minute trecem prin Cristur-Şieu şi peste pod spre Coasta şi apoi la Şieu-Odorhei. Oamenii sunt rari, chemaţi spre câmp la fânaţe şi alte culturi.
La sediul Primăriei, ca totdeauna când mă nimeresc pe aici, funcţionarii instituţiei par copleşiţi în activităţi: Doamnele Rus Otilia, Zăpârţan Daniela, Mărcuş Maria, casiera Maria Poienaru, precum şi dnul. Olimpiu Mican –primesc cetăţenii cu probleme şi în interludii rezolvă nonstop documente şi dosare. E o trudă sisifică.
Cu dna. secretară Ersilia Năsăudean am conversat pe tema clădirii Consiliului local, revendicat şi obţinut deja, dar e cert că proprietarii nu vor veni vreodată să locuiască pe aici. Ideal pentru dânşii ar fi să vândă clădirea, dar preţurile prohibitive ce le-ar reclama fac mai fezabilă construcţia unei clădiri noi, proiectul fiind finalizat oricum. Clădirea e veche şi reparaţiile ar costa mult, chiar cu fonduri europene (care necesită şi o participare financiară proprie).
Câteva momente am stat de vorbă cu inimosul primar Sorin Sfintean. Preocuparea de bază este la ora actuală finalizarea aducţiunilor de apă chiar şi pentru străduţele mai mici din Şieu-Odorhei şi Coasta, precum şi conectarea localităţilor Şirioara, Bretea şi Cristur-Şieu.
Curând trebuie să se toarne al doilea strat de asfalt pentru o porţiune a drumului comunal de la Bretea până la linia ferată de la Cristur-Şieu. O atenţie deosebită se acordă începerii lucrărilor la un drum ce va lega direct centrul de comună cu satele Agrişul de Jos şi deSus.
Ieşind din cabinetul domnului primar, domnia sa mă însoţeşte şi intempestiv face o mărturisire: „-Domnu profesor, am o supărare pe cristureni.” Mă mir pentru confesiune, ca un cristurean ce am fost/sunt: ”-Pentru ce?” / „-Deşi am făcut tot ce a fost posibil pentru Cristur, nu m-au votat (în majoritate) nici la alegerile acestea ultime, nici la ceelalte.” /”-Domnu Primar, datoria dv. este să-i iubiţi pe toţi, fiindcă oamenii din comună, în proporţie covârşitoare vă iubesc. Unanimitatea e greu deobţinut în democraţia noastră comunală. Va veni vremea când şi cristurenii îşi vor da seama că sunteţi un bun manager, cinstit şi harnic cum puţini au fost. Când merg la urne, mulţi nu se mai gândesc ce bine le-ai făcut, ci la ce partid îi duce cu gândul dezbinarea noastră democratică din plan naţional.”
Cu neputinţă desigur, să nu avem mâhniri felurite, unele mari, altele mici, dar agasante. Viaţa merge însă înainte, în viforul ei luând faptele, zbaterile, neliniştile, gândurile şi aspiraţiile noastre.