Prof. dr. Dorel Cosma: Toamna culturală va fi la fel de bogată, chiar dacă vom intra cu sediul în reabilitare

Rep.: - S-a tras cortina peste ediţia a XVII-a a Festivalului Internaţional de Folclor „Nunta Zamfirei”, un brand pentru judeţul Bistriţa-Năsăud. A fost o săptămână plină de activităţi culturale, de care s-au bucurat mii de bistriţeni. S-a dovedit faptul că lumea iubeşte „Nunta Zamfirei”.

     Prof. dr. Dorel Cosma: - Este cel mai important lucru faptul că lumea vine spre „Nunta Zamfirei” şi nu poţi decât să te bucuri. Îţi dai seama că acest festival a devenit un brand la nivel naţional şi chiar internaţional, fiind foarte îndrăgit. Am avut ediţia cu nr. XVII, însă a existat o perioadă de câţiva ani de care îmi amintesc cu durere în suflet, atunci fiind o intrare cu bocancii în viaţa folclorică naţională şi internaţională a politicului. Nu suntem adepţii promovării elementelor politice în festival, n-am făcut-o şi nu o vom face nici de acum. Niciunul dintre angajaţii Centrului Cultural Municipal nu este membru de partid.

     Rep.: - Anul acesta festivalul a avut loc în perioada referendumului. Poate de aici şi unele vociferări?

     D.C.: - Festivalul a fost fixat imediat după închiderea ediţiei precedente, perioada este aproape întotdeauna în ultimii ani, sfârşitul lunii iulie. Încă din luna septembrie anul trecut am demarat invitaţiile, am fixat data şi nu este loc de interpretări.

     Rep.: - Mulţi dintre spectatori spuneau că cel mai bine îi stă festivalului pe „Pietonal”.

                D.C.: - Am ajuns la concluzia că „Pietonalul” are destinaţia cea mai plăcută, aşa după cum a promis şi primarul municipiului, Ovidiu Creţu, că „Pietonalul” are destinaţia de a oferi spectacole tuturor bistriţenilor. Lumea s-a obişnuit să vină aici să se simtă bine, să stea la o reflecţie pe terasele „Pietonalului”. Anii trecuţi am organizat festivalul în faţa Centrului Cultural Municipal. În acest moment, Centrul Cultural se pregăteşte de reabilitare, de asemenea, parcul se află în modernizare şi nu mai oferă acel cadru pe care-l aveam în spatele scenei cu acel decor fantastic, care, cu siguranţă, va fi îmbunătăţit după finalizarea lucrărilor.

     „Pietonalul” s-a dovedit a fi un loc excelent şi, probabil, aceasta va fi locaţia festivalului şi în anii următori. Dacă unii se întreabă de ce a fost în prima zi o scenă pe Decebal este pentru faptul că a fost o paradă cum n-a fost niciodată şi pot să vă spun că n-a mai fost nici la nivel naţional. Dacă unii au căutat să vadă dacă o roată la o maşină este dezumflată sau lipseşte o bujie este treaba lor. Dar dacă unu spune acest lucru şi alţi două mii se bucură de paradă mă iau după majoritate. Această paradă a fost deosebit de frumoasă, probabil şi cu imperfecţiuni, pe care le vom remedia în anii următori. Am avut un gând care nu mi s-a împlinit, să vină cât mai mulţi primari din judeţ la această paradă. Am adresat invitaţii în acest sens, însă doar unii au răspuns afirmativ.  Marele câştig este faptul că primarii au fost îmbrăcaţi în costume naţionale, inclusiv primarul Bistriţei a făcut primirile în costum naţional, cu tricolorul, un lucru minunat, pentru care-l felicităm. Noi ne dorim să promovăm, în anii următori, mai mult Ziua Imnului Naţional, pentru că Andrei Mureşanu este al nostru şi am văzut, anul acesta, mulţi bistriţeni purtând costum naţional. Este un semn bun, poate vom reuşi să declarăm această zi drept sărbătoarea portului popular.

     Rep.: - „Nunta Zamfirei” se remarcă prin eleganţă. Am văzut formaţiile din străinătate cum stau cuminţi şi-şi aşteaptă rândul la scenă. Disciplina se câştigă în timp?

     D.C.: - Este o disciplină pe care o impune organizatorul. Colectivul Centrului Cultural Municipal este unul omogen, fiecare referent având segmentul lui. Ştie ce are de făcut, cum să acţioneze, or acest lucru îi obligă şi pe cei care vin la noi. Când sunt în jurul tău atâţia oameni care se ocupă de masă, cazare, de transport, ghidare prin oraş, atunci lucrurile nu pot decât să iasă bine. În fiecare dimineaţă ne întâlneam şi vedeam ce probleme au fost cu o zi înainte. Când începe festivalul, toate problemele le lăsăm acasă, chiar dacă ne este greu suntem precum actorii. Trebuie să fim deschişi, să zâmbim, să-i facem pe invitaţi să se simtă bine.

     Rep.: - Prima zi a adus, pe lângă parada care s-a întins pe întreaga distanţă a Bulevardului Decebal şi o gală a folclorului românesc.

     D.C.: - Aşa este. Majoritatea preşedinţilor de federaţii au trecut pe la Bistriţa anii trecuţi şi mă bucur că întotdeauna când spun Bistriţa spun România. Este un lucru important pentru noi. Văzând pe rute se desfăşoară parada şi ştiind că vor fi în jur de 1000 oameni, s-au mobilizat exemplar, fiind atractivi pe parcursul paradei. Am invitat şi formaţii din cadrul Federaţiei Naţionale de Folclor din zone reprezentative – din Olt ansamblul „Mărţişorul”, din Arad ansamblul „Cununiţa”, din Iaşi ansamblul „Doina Carpaţilor” şi ansamblurile din judeţ, realizând un adevărat tur al României şi al alaiurilor invitate. Acest gen de parade au loc la toate festivalurile importante din străinătate şi nu au nicio legătură cu Cântarea României, pentru că ele exprimă eleganţa portului şi jocului şi nu au inserate lozinci. Vreau să-i mulţumesc primarului Ovidiu Creţu pentru că înţelege frumuseţea actului cultural şi a fost alături de noi în toate proiectele demarate în cadrul festivalului. Nici la deschidere şi nici pe parcursul festivalului, nici primarul, nici invitaţii n-au avut niciun cuvânt legat de politică. Anul acesta am avut o adevărată demonstraţie folclorică a unuia dintre ansamblurile cele mai bine cotate la nivel naţional, „Junii Sibiului”. În această formulă nu au fost niciodată în judeţul nostru şi, văzând reacţia publicului, ne-am dat seama că nu am greşit invitându-l. Trebuie să spunem că, de asemenea, a fost prezentă la Bistriţa, Viorica Telcean, solist profesionist la „Junii Sibiului”, originară de la Căianu Mare, care s-a bucurat de aprecierea publicului de acasă. În fiecare an încercăm să aducem pe meleagurile natale un artist cunoscut, aşa cum au fost anii trecuţi cu Marius Ciprian Pop, care are rădăcini la Feldru sau Cristian Pomohaci, din Rebrişoara. Atunci când am realizat momentul de la „Coroana”, cu binecuvântarea părintelui Nicolae Feier, ascultând rugăciunea „Tatăl Nostru” în atâtea limbi ne-am bucurat de această comuniune spirituală. Enoriaşii de la biserică, după finalizarea momentului, au rămas pe două coloane şi au aplaudat pe toţi invitaţii. A fost nemaipomenit. Câteva doamne au venit şi mi-au mulţumit, spunându-mi că este extraordinar şi se simt minunat, fiind mândre că sunt bistriţence. Toate aceste lucruri îţi dau aripi să treci peste răutăţile. Au fost ecouri pozitive atât în presa din ţară, cât şi în cea din străinătate, fiind prezenţi jurnalişti din Croaţia, Grecia şi Israel.

     Rep.: - Spectatorii au afirmat: „Festivalul nostru”. Au fost clipe de relaxare pentru oameni care, probabil, nu vor ajunge anul acesta în concediu şi, cu atât mai mult, în ţări precum cele prezente la festival.

     D.C.: - Acest festival a intrat în conştiinţa bistriţenilor şi, dacă peste ani, din anumite motive, el va fi întrerupt, bistriţenii de rând ar suferi. Nu ar mai avea posibilitatea să stea timp de patru zile la un spectacol în care ţările se plimbă prin faţa lor. Le arată tradiţiile, le vorbesc despre pace, prietenie şi înţelegere. Am văzut artişti din străinătate stând de vorbă cu bistriţenii, vorbind despre oraşele lor şi lumea din care vin.

     Rep.: - Este o tradiţie ca formaţiile invitate să-i înveţe pe bistriţeni dansul lor.

     D.C.: - În urmă cu doi ani am început această activitate în parcul municipiului unde, pe lângă exponatele de artă populară, la fiecare stand se puteau învăţa şi dansurile. Şi anul acesta, în punctele mari ale oraşului, cei care au simţit nevoie şi au vrut să înveţe doi paşi din zona Croaţiei sau a Greciei au făcut-o. Au fost zece puncte de animaţie în care s-a putut face acest lucru, bistriţenii încercând să se simtă bine împreună cu oaspeţii noştri. Sunt unii care vorbesc despre lucruri pe care nu le stăpânesc, aşa cum aş vorbi eu despre industria constructoare de maşini. Despre lucrurile de specialitate vorbesc cei avizaţi şi publicul, care a demonstrat că iubeşte acest festival. Spuneau unii că sunt amatori cei care vin la „Nunta Zamfirei”. Am umblat în lume, în lung şi-n lat, şi vă pot garanta că în acest moment nu există nicăieri un festival al profesioniştilor. Dimpotrivă, ansamblurile profesioniste încearcă să găsească locuri unde ar putea participa, alături de amatori, fiindcă marea bucurie este că aceste formaţii de amatori sunt la un nivel atât de ridicat încât pot concura cu profesioniştii. Aceste formaţii nu vin de capul lor, vin recomandate de către Biroul Executiv al Federaţiei din ţara respectivă, or având această garanţie, nu pot să ştiu mai bine decât specialistul din ţara respectivă dacă acest grup este apt pentru a reprezenta ţara sau nu. Am avut şi primari din străinătate care au venit cu delegaţiile, făcându-ne cinste, amintind aici pe primarul din Galilea sau primarul din Kocaeli, Turcia.

     Rep.: - Anul acesta festivalul a fost prezentat de doi artişti profesionişti. Este un alt mod de a aborda evenimentul.

     D.C.: - Prezentarea este unul dintre elementele cheie ale unei asemenea manifestări. Noi am început timid. Nu este uşor să prezinţi o acţiune de asemenea amploare. Noi avem o colaborare foarte bună cu teatrul din Bacău şi consider că a trecut etapa în care noi ne-am descurcat cum am putut cu prezentările. Se impunea ceva nou şi am considerat că este momentul să apelăm la doi solişti profesionişti care au făcut un alt gen de prezentare, interactivă, plăcută, mai ales că ei ştiam încă de anul trecut ce înseamnă acest festival. Totul s-a bazat pe prietenia pe care o avem, am dat şi o culoare frumoasă festivalului.

     Rep.: - Miss Zamfira s-a dovedit a fi unul dintre punctele forte ale festivalului.

     D.C.: - Miss Zamfira a fost un moment pe care l-am introdus în urmă cu vreo patru ani în festival, gândindu-l ca un moment care să se desfăşoare între concurenţi, în culisele festivalului. Ne-am trezit, după primele ediţii, că a stârnit atât de multă curiozitate şi atât de mult interes din partea publicului încât am ieşit cu el pe scenă şi a prins extraordinar la public. Are foarte mare importanţă ca fiecare concurentă să ne vorbească despre costum în limba ei, pentru că cele două minute nu vin să te înveţe limba croată sau ebraica, dar auzi, ca spectator, cum îi spune la şorţ sau la cămaşă în acea limbă. Românul are un auz muzical extraordinar şi se imprimă în subconştient cum sună croata sau sârba. De asemenea, am introdus un cântec românesc, pe care l-am trimis cu câteva luni înainte ansamblului care a venit la festival, el l-a tradus în propria limbă şi suntem convinşi că după ce tot grupul a învăţat acest cântec, îl vor cânta şi acasă. A fost o bucurie pentru mine să văd ansamblul din Mayote în Franţa, care a fost în urmă cu doi ani la Bistriţa, cântând „Sanie cu zurgălăi”. Apoi, dansul. Concurentele au fost invitate în sala de costume a Centrului Cultural, fiecare alegându-şi ţinuta românească pe care a îndrăgit-o. Apoi, împreună cu maestrul coregraf Teodor Puşcaş, au învăţat paşii de dans din Banat, Moldova şi Bistriţa-Năsăud. Este un mod de a promova România la modul cel mai frumos.

     Rep.: - De 17 ani ne-am întâlnit cu tradiţiile de peste mări şi ţări. Ce ţară v-aţi dorit şi nu aţi reuşit să aduceţi până cum?

     D.C.: - Îmi doresc foarte mult, şi eram aproape de realizare în acest an, să aducem China. Vom începe încă din luna septembrie tratativele cu ei. Au fost la Bistriţa artişti din America de Nord, America de Sud, din Africa, din toată Europa. Avem legături bune cu Australia şi Noua Zeelandă şi dorim ca la nunta noastră să participe formaţii şi de acolo.

     Rep.: - Agenda este încărcată. Urmează pregătirea pentru stagiunea de toamnă.

     D.C.: - Toamna culturală va fi la fel de bogată, chiar dacă vom intra cu sediul în reabilitare. Vom continua cu spectacolele pe pietonal, scena rămâne în permanenţă acolo, ne aşteaptă Festivalul Fanfarelor, Toamna Bistriţeană - acţiuni în septembrie. Apoi în octombrie vom avea manifestări pentru pensionari. În noiembrie vine „Bistriţa Folk”, Festivalul de Teatru, pe care îl gândim, anul acesta, într-un mod aparte, dacă vremea ne permite, un alt gen de abordare a teatrului, cu publicul pe Pietonalul „Rebreanu”, cu artiştii profesionişti la scenă deschisă, printre oameni, apoi luna decembrie este dedicată tradiţiilor de iarnă, sub genericul „Rădăcinile eternităţii”.

     Rep.: - Vă mulţumim pentru informaţiile date şi vă dorim succes şi putere de muncă în continuare.

     D.C.: - Mulţumesc tuturor celor care sunt alături de activităţile culturale, garantându-le şi de acum evenimente care să le bucure sufletul.