Pr. Vasile Beni: Colindele și Colindătorii ne vestesc Nașterea Domnului

Una dintre cele mai frumoase și așteptate sărbători, mai ales de cei mici, este Crăciunul. Referitor la această sărbătoare mitropolitul nostru Andrei spune:E vremea colindelor, e vremea bucuriilor. Cei mari fac bucurii celor mici, cei mici fac bucurii celor mari: „Atunci când colindați sunteți misionari ai Domnului nostru Iisus Hristos. Și prin colinde spuneți la toată lumea că într-un anumit moment, Domnul Iisus Hristos a despicat istoria în două. Iar Hristos a venit „Să se nască şi să creascăSă ne mântuiască”. Creştinii de pe faţa întregului pământ vestesc prin colinde Naşterea Pruncului Iisus, iar pentru frumuseţea şi farmecul lui, Crăciunul este sărbătorit chiar în unele ţări necreştine. Cu toate acestea însă, nicăieri în lume nu există atât de multe colinde ca şi la români, pentru că tradiţia sfântă a colindatului s-a format odată cu poporul nostru şi cu răspândirea creştinismului pe meleagurile noastre. Fiecare Praznic Împărătesc are anumite cântări care recapitulează întreaga iconomie a mântuirii noastre. Catavasiile Naşterii Domnului, care încep cu cântarea „Hristos se naşte, slăviţi-L, Hristos din ceruri întâmpinaţi-L", prezintă într-o manieră poetică teologia Bisericii despre întruparea Mântuitorului Iisus Hristos. Poetul Mihai Eminescu, trăind această sărbătoare a copilăriei, spunea: „Colinde, colinde! E vremea colindelor/ Căci gheața se-ntinde/ Asemeni oglinzilor. Și tremură brazii/ Mișcând rămurelele,/ Căci noaptea de azi-i/ Când scânteie stelele.
          Ce sunt colindele ? Cred că fiecare dintre noi ne-am născut sau am crescut auzind colinde. Și în preajma sărbătorilor de iarnă se declanșează instinctual în fiecare dintre noi, o derulare a tot ceea ce a constituit frumos în lumea copilăriei. Și, chiar și atunci când nu existau așa de multe posibilități materiale, lumea era bucuroasă, iar această bucurie este o bucurie sfântă care izvorăște din ieslea Betleemului.
După cuvintele lui Mircea Eliade, colindele sunt cântece tradiţionale româneşti, cu origini precreştine, care sunt cântate în preajma Crăciunului şi în preajma Anului Nou. Aceste cântece conţin urări de bine, cuvinte cu încărcătură pozitivă care aduc slavă naşterii Fiului lui Dumnezeu pe pământ şi care pregătesc trecerea într-un nou an, de la care se aşteaptă lucruri mai bune: roade mai bune şi mai multe, prosperitate în comunitate, sănătate, armonie în familie, iubire şi belşug în casă. Dacă ar trebui să dăm un răspuns la întrebarea ce este colinda? - în cuvinte mai simple le-am putea numi ca fiind o„Biblie populară”. Versurile colindelor descoperă un mesaj teologic de o intensă trăirea duhovnicească. Nașterea după trup a Domnului nostru Iisus Hristos este înfățișată în Sfânta Scriptură ca eveniment istoric și ca taină dumnezeiască. Colindele oglindesc tinderea sufletului spre mai înalte plaiuri de lumină şi viaţă curată.Cetele de colindători rostesc adevărate predici de înaltă simţire creştină“. Colindele nu sunt altceva decât prelungiri fireşti ale cântărilor de la strană, îmbrăcate în formă populară de melozii anonimi. Astfel, în Catavasierul de la Râmnic din 1747 citim: „Aicea, la sfârşitul cărţii puserăm şi stihurile ce cântă copiii când umblă cu steaua în seara Naşterii lui Hristos. Şi cetitorule ce vei citi să ştii că noi precum le-am găsit aşa le-am tipărit după cum s-a obicinuit a se cânta şi n-am umblat a le schimba“. Astfel stau îngemănate cântul sfânt de la strană cu colinda, pentru că împreună se şi adapă din aceeaşi tradiţie sfântă, din acelaşi izvor al Revelaţiei: Naşterea Dumnezeu-Omului, Hristos Iisus pe pământ. În colinde găsim cele două coordonate ale istoriei: planul orizontal cu referinţe la mediul istoric şi geografic românesc, şi linia verticală sau dimensiunea ontologică a istoriei mântuirii.                                                                    
Ce mesaj ne transmit colindele și colindătorii - Fiecare dintre noi am fost la colindat sau am primit colindători. Și am putea spune că cei care colindă rostesc adevărate predici de înaltă simțire creștină. Colindătorii devin hristofori și teofori, adică purtători de Dumnezeu, întrucât ei Îl poartă în suflete și Îl vestesc pe Hristos Pruncul la casele creștinilor care, la rândul lor, se pregătesc îndelung pentru primirea Oaspetelui dumnezeiesc. Cei care colindă sau merg la colinat duc, asemenea îngerilor şi păstorilor, vestea Evangheliei din casă-n casă. Colindatul capătă astfel un aspect de pelerinaj, căci întruchipează pelerinajul Sfintei Fecioare Maria, apoi pelerinajul magilor şi al Mântuitorului, a Cărui viaţă pământească este un pelerinaj continuu. Dacă ne-am întoarce în trecut, atunci când religia era interzisă, colindătorii au fost și mari misionari ai Bisericii, căci prin colinde, ei au relatat cele întâmplate la Betleem. Cuprinsul colindelor este unul adânc teologic, redând cu limpezime adevărul de credință al Evangheliei, în cuvinte simple, însă nu în înțelesuri simpliste. În colinde vedem cum Dumnezeu se apropie de oameni cu bunăvoinţă şi cu smerită dragoste. Prin colinde, ni se transmite cu multă claritate și limpezime mesajul Întrupării Fiului lui Dumnezeu, adevărul dogmatic cu privire la Nașterea Domnului și la Maica Sa fiind bine revelat și relevat. În colinde se reliefează și descrierea împrejurărilor și ținutului sfânt, Betleemul, apoi venirea și închinarea păstorilor, a magilor, pe urmă auzim despre imnele îngerești, mânia și faptele înspăimântătoare ale lui Irod, omorârea pruncilor etc. În colinde se arată grija neobosită a credincioșilor pentru Pruncul Sfânt, Căruia Îi vorbesc blând, Îi caută un sălaș călduros pentru naștere, precum și îmbrăcăminte împărătească.
Haideți ca fiecare dintre noi să prețuim, să păstrăm și să promovăm colindele, pentru că cei care colindă sunt nu numai vestitorii unui eveniment ci și Teofori,adică purtători de Dumnezeu. Iar colindele ne aduc Crăciunul, iar Crăciunul ni-L aduce pe Dumnezeu. Amin !
Sărbători binecuvântate !

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5