Pe Valea Ilvelor au răsărit florile alese ale simțămintelor creștinești

Acum 19 ani, in cadrul unei activitați culturale de mare amploare sub tutela Astrei, ce s-a desfășurat la Poiana Ilvei, un vrednic fiu al satului Leonida Ștefănescu, pe atunci inspector general al învățământului județean, a venit cu ideea permanentizării activitații culturale pe această vale, printr-un festival dedicat sărbătorilor de iarnă, spre a se păstra portul și tradițiile străbune. De atunci am participat la toate edițiile ca jurnalist și om consecvent al cărții.
Ideea cărturarului poienar, urmașul lui Sever Pop, a trezit rezonanțe afective în rândul breslei dăscălești și pe parcurs a primarilor din zonă , la care s-au atașat treptat toti factorii de decizie județețeni, respectiv Consiliul Județean și organismele culturale județene, o mare bucurie pentru Societatea Culturală Transilvană, pentru că are atâția colaboratori și împreună am reușit să creăm o atmosferă și un farmec cu totul specific în trăirea religioasă.
Serbarea satelor ilvene înfățișează an de an , a treia zi de Crăciun, evenimentul de extraordinară importanță a venirii în lume a Fiului lui Dumnezeu întrupat, într-un nimb de o deosebită frumusețe și duioșie.
Pe bună dreptate primarul tuturor poienarilor, Cristian Bența, spune în cuvântul de deschidere că festivalul ilvean reprezintă cântecele noastre strămoșești, o valoare neprețuită prin vechimea lor, constituind o formă de manifestare a folclorului religios românesc.
Folclorul religios, revarsă asupra oamenilor, o mare bogăție de idei, intr-o formă plină de frumusețe artistică, în care abundă figurile de stil cât și comparațiile ce se întrec una pe alta. De asemenea epitelele și diminutivele nu lipsesc din versurile recitate și cântate , ce dau gingășie și frumusețe festivalului.
Fiecare sat ilvean, a adus în scenă datini și obiceiuri locale, înmiresmate de parfumul cel mai ales al evlaviei noastre creștinești și strămoșești, fiind o transpunere în formă populară cântată a credinței noastre ortodoxe.
Preotul local Leon Pop, ce s-a implicat în buna organizare a festivalului, a spus că în colinde respiră puternic duhul creștin și se păstrează sensurile adânci ale unei trăiri religioase autentice, bazate pe mărturia de nezdruncinat a dreptei credințe. În colinde se răsfrânge învățătura creștină despre întruparea și nașterea Mântuitorului, supracinstirea Maicii Domnului, cinstirea Sfinților, Sfintele Taine, descriind întruparea și nașterea cu sentimentul trăirii unui mare adevăr de credință-fiul lui Dumnezeu s-a născut.
Directul școlii gazdă Alexandru Ureche, a primit oaspeții cu mare căldură sufletească, invitându-i să viziteze școala, o bijuterie a județului nostru, ce scoate în evidență două caracteristici esențiale ale poienarilor-munca și hărnicia.
Vicepreședintele județean Alexandru Pugna, o prezență activă a tuturor manifestărilor culturale a spus că festivalul ilvean are rolul de a uni generațiile între ele și de a întări sentimentul comuniunii cu înaintașii noștri.
Senatorul Dobra, încântat de manifestarea culturală ilveană a spus ca aici a descoperit podoabe minunate ale sufletului românesc care ne aduc mesajul măririi lui Dumnezeu, al păcii și înfrățirii între oameni. Din aceste cântece și obiceiuri străbune desprindem ideea de dreptate și bucurie duhovnicească:
” Să se nască și să crească
Să ne mântuiască.”
Președintele Despărțămîntului Năsăud al Astrei, domnul Ioan Seni, a înmânat diplome artiștilor, având alături un grup de astriști năsăudeni, colaboratori și redactori ai revistei ”Astra Năsăudeană” și anume : Floarea Pleș, Mircea Daroși, Ioan și Lucreția Mititean, Dorel Coc-directorul liceului grăniceresc năsăudean care recent a sărbătorit 150 de ani de la înființare, când autorul acestui articol, fost elev al liceului a adus școlii în dar cartea ”Liceul Grăniceresc Năsăudean, în vârful peniței”, adică liceul grăniceresc în presă.
Grupul de astriști năsăudeni a adus la Poiana Ilvei , mesajele de pace ale Astrei și idealurile ei, formulate și slujite de vîrfurile intelectualității române. Ei cu entuziasm și răspundere s-au implicat în conceperea strategiei de organizare a Asociațiunii, ce și-a asumat rolul de unire a românilor prin limbă, port și cultură.
Formațiile artistice din cele 6 sate ilvene: Lunca Ilvei, Ilva Mare, Măgura Ilvei, Poiana Ilvei, Leșul Ilvei și Ilva Mică au dovedit simplitate, ușurință și cursivitate în versuri, exprimând o mare bogăție de idei într-o formă plină de frumusețe artistică.
Dăscălițele din Lunca Ilvei, Marilena Todică și Livia Someșan cât și domnul Marius Găină, au adus în scenă toate planurile creației și ale firii, cerul reprezentat prin îngeri, ce ne îndeamnă să fim buni mereu, dar mai ales acum, când s-a născut Păstorul cel bun :
”Acum pe la Crăciun
Tot omul să fie bun.”
Bunătatea se exprimă pe Ilve sub forma unei ospitalități specifice românului someșan, ce este răsplătit prin urările colindătorilor:
” Busuioc verde pe masă
Rămâi gazdă sănătoasă
La mulți ani cu sănătate
Domnul să vă dea de toate.”
S-a scos în evidență cinstea , dreptatea și libertatea, atât prin colinde cât și prin șezătoarea de la Ilva Mică ( instructori Reghina Andronesi, Sevastița Chitu, Octavian Prangate), ca elemente specifice ale omului credincios ce preamărește virtutea cumpătării, a dărniciei și întrajutorării aproapelui și a celui lipsit de ajutor.
Tatăl însuși a coborât din cer să binecuvânteze lumea cu toate viețuitoarele folositoare și mai puțin folositoare, toate acestea la un loc înfrumusețând fauna și flora.
Copiii care colindă trăiesc o lume de basm și prin colindele lor slăvesc frumusețile naturii. De aici, din Carpați, parcă a coborât și ansamblul ”Cetinița” din Măgura Ilvei, condus de Lucreția Ruști, Chindriș Maria și Daniela Șușcă, cât și turmele de capre mânate de păstorii cei buni: Bărbos Emil din Ilva Mare și Marius Palage din Lunca Ilvei, care prin cuvinte meșteșugite au adus caprele pe drumul cel bun. Au adus și țapul și ursul ca judecători ai caprelor în cazul că se abat de la regulile turmei.
Poienarii prin strădania instructorilor Mariana Buta, care la fiecare ediție scoate la lumină frumusețile costumului popular local, Alexandru Ureche și Pop Alexandru au adus în scenă drama biblică ”Irozii”, folclorizată prin intermediul elementelor caracteristice colindelor, care este de fapt o scenă veritabilă de teatru cu 7 personaje : Irod, Soldatul, Preotul, Ciobanul și cei 3 Crai (Gașpar, Melchior și Baltazar ), toți în costume specifice de diferite culori redând cât mai exact realitatea.
Colindătorii de pe Valea Leșului au venit cu bucurie însoțiți de Radu Todică, Mărioara Pop și Măriuca Avram, pe urmele îngerilor pentru că ei îngerii, au cântat prima dată în peștera cea săracă din Betleem, atunci când s-a născut Mântuitorul.
Sub raportul măiestriei artistice , festivalul ilvean s-a imbogățit cu oaspeții de la Lechința și Budacul de Sus și în mod special prin prezența în mijlocul colindătorilor a artistei de muzică populară Cornelia Ardelean Archiudean, care a făcut un tot unitar al colindelor cu doinele, baladele și cântecele de vitejie, la care s-a adăugat și maramureșeanul Ionuț Bledea cu același sentiment de bunătate românească.
Festivalul ilvean este o școală de îmbărbătare, de nădejde și virtute, așa cum spune poetul local Grigore Guzu, creator de sorcovă și plugușor, care a recitat poezia ”Ardealul” din volumul său de versuri ”Obârșii” editat la editura Napoca Star.
Universitarul clujean Barbu I. Bălan, fiu al satului, scriitor, membru al Asociației Epigramiștilor din România , a împletit cântecele străbune cu vorbele înțelepte rostite de săteni, cu proverbe, zicători și epigrame , descrețind frunțile spectatorilor.
Coregraful Ioan Simionca reprezentant al culturii județene, a spus că toate punctele din program parca au fost lucrate la filigram, cu amprenta veșniciei într-o atmosferă sfântă de sărbătoare.
Prezentatorul Marian de la radio ”Balada” ne-a adus vestea că Valea Ilvelor este o moșie dumnezeiască și o așezare strămoșească binecuvântată de Dumnezeu.
Inspectorul general adjunct al învățământului Mureșan Mihai, a apreciat activitatea dascălilor ilveni, care au avut o vacanță activă, aducând la loc de cinste tradițiile noastre străbune.
S-a predat ștafeta comunei Măgura Ilvei, primar Valer Avram și director Daniela Șușcă, cărora le dorim mult succes.