Părintele Viorel Jarda, omul ce sfinţeşte locul şi adună comunitatea din Feleac

T. Săsărman

Părintele Viorel Jarda, de doar şapte ani parohul Bisericii din Feleac, a reuşit, într-o duminică caniculară de august – 26 august 2018 – să-i adune împreună pe fiii aşezării de oriunde s-ar afla. Au sosit din ţară şi din afara graniţelor cei care au dorit să vadă satul, biserica în care au fost botezaţi, şcoala în care au deprins primele litere ale alfabetului, să se întâlnească cu vecinii, să admire marea livadă care este Feleacul. Un preot vrednic, care ştie să înfăptuiască zicerea „Ora et labora”, le-a dăruit felecanilor o sărbătoare care, cu siguranţă, poate deveni tradiţională. Sprijinit de Consiliul local – primar Ioan Mureşan, viceprimar Liviu Rusan -, preotul Viorel a reuşit să facă la Feleac ceea ce n-a reuşit nimeni până acum, să-i invite acasă pe sute de felecani plecaţi în alte părţi.
Sărbătoarea a început la Sfânta Biserică, unde s-au adunat sute de credincioşi şi unde preoţii Vasile Alexa, Gavril Mureşan, Vasile Herteli şi stareţul de la Nuşeni – Paisie au oficiat Sfânta Liturghie. Stareţul Paisie a rostit un cuvânt de învăţătură comparând Feleacul cu o grădină pe care trebuie să o păzeşti şi să o lucrezi. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de: Dinu Nechita, Ionela Tămaş, Maria Săplăcan, Măhălean L., Moldovan Valeria, Elena Arpăştean, aceştia reuşind să înalţe rugăciuni şi pricesne cu înalt mesaj duhovnicesc.
Satul Feleac, atestat documentar dp la 1310, şi conform documentelor a fost înfiinţat de saşi, dar care a fost părăsit de ei în secolul al XVII-lea, rămânând numai românii, care erau în număr de 30 de familii. Aici s-a constituit de-a lungul anilor o comunitate din români şi maghiari, astfel că teritoriul satului era împărţit în două părşţi cu denumiri diferite. Despre parohie, se poate spune că datează din vremea episcopului I.M. Clain.
De-a lungul secolelor, aici s-au perindat şi au slujit preoţi vrednici, din şirul acestora îi amintim pe Alexandru Hatos, care a fost „om foarte bogat al timpului aceluia, fiind unul dintre conducătorii tribuni ai stărilor revoluţionare dintre 1848 şi 49. A fost prins însă şi transportat la Gherla, unde a fost împuşcat în 1849. Preotul Mihail Baciu a fost senator şi deputat în primul Parlament al României Mari.
În faţa bisericii actuale se află un monument închinat eroilor care şi-au dat viaţa pe front, în războiul de independenţă de la 1877-1878, nouă săteni, în primul război – 39 de eroi, iar în cel de-al doilea – 16. Aşadar, satul Feleac poate fi numit un sat de eroi creştini, aşa cum frumos scrie părintele Viorel Jarda în cartea tipărită cu ocazia acestui eveniment şi dăruită fiecărui participant.
De la biserică, sărbătoarea s-a mutat la Căminul Cultural, o construcţie modernă, funcţională, spre cinstea edililor comunei Nuşeni. Aici, pe o scenă amenajată în curtea aşezământului cultural, primarul Ioan Mureşan a adus calde mulţumiri iniţiatorului acestei manifestări grandioase, preotul Viorel Jarda, iar vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Vasile Puica, a felicitat, la rându-i, pe organizatori, transmiţând salutul preşedintelui Radu Moldovan, şi promiţând că, administraţia din Nuşeni va beneficia, în continuare, de sprijinul neprecupeţit al conducerii Consiliului Judeţean. Au evoluat, apoi, pe scenă formaţii artistice din localitatea Ceaba (satul natal al primarului), şeful formaţiei, Ion Zegrean, a citit poezia „Întoarcerea acasă”, din Salva, precum şi formaţii de muzică uşoară.
Aşadar, felecanii s-au întors acasă poate mânaţi de versul: „Doamne, du-mă copil în sat înapoi”!
Doctorul Irimeş a plecat în Germania, unde este, în prezent, recunoscut şi apreciat ca un cardiolog deosebit. De fiecare dată revine acasă, în sat, fiindcă în Feleacul unde „m-am născut, îmi încarc bateriile, trăiesc sentimente cu totul speciale. Satul copilăriei, oriunde te-ai afla, nu se uită”. Niculae Curtean este plecat de mai mulţi ani în America. Conduce o companie în Philadelphia. Are o afacere profitabilă, dar mereu este cu gândul acasă. „Când am aflat de iniţiativa părintelui Viorel, n-ar stat pe gânduri, am luat primul avion şi am sosit la Feleac, locul cel mai frumos de pe pămât”. Din Danemarca, familia Firah a sosit special pentru această sărbătoare. Şeful familiei cunoaşte bine Feleacul, are aici prieteni „am venit şi cu autobuzul, care costa 5 lei, de la Beclean”. Şi domnul Marius vine în sat mereu, deşi este la mii de kilometri de Feleac, la întâlnirea cu ai lui”. Pe tenorul Adrian Mărcan l-am surprins în sala de clasă, acolo unde, în clasa I a învăţat literele alfabetului. Vădit emoţionat, valorosul cântăreţ, nu şi-a putut stăpânii trăirile ce-l încearcă de fiecare dată când revine acasă. „Vocea mi se îmbogăţeşte când respir aerul satului meu”. Vasile Săplăcan e un întreprinzător recunoscut nu numai în judeţ, ci şi în toată ţara. Pentru el, satul înseamnă istorie, biserică, prieteni, familie. „Să revenim mereu acasă fiindcă aceasta ne dă puterea de a merge mai departe”.
La 92 de ani, Emil Rus a revenit în Feleac după 60 de ani. E bucuros că a prins această zi de sărbătoare. Prim-epitropul Bisericii Ortodoxe, Liviu Simijdean, este bucuros că, iată, felecanii au revenit acasă.
Sărbătoarea de la Feleac, la care au participat peste 500 de invitaţi, s-a desfăşurat şi sub egida Anului Centenar. „Celebrarea a 100 de ani de la Marea Unire, spunea părintele paroh Viorel Jarda, reprezintă şi pentru noi, felecanii, un bun prilej de aducere aminte, de unire într-un gând, o biserică şi o rugăciune. Dacă în ziua de astăzi suntem încurajaţi să privim mai mult spre lucrurile care ne diferenţiază şi ne despart, cred că e timpul ca la acest ceas de sărbătoare jubiliară să ne amintim de cele ce ne unesc, şi anume: suntem toţi români, suntem toţi creştini; suntem toţi aparţinători ai acestui sat transilvănean – Feleac, locul pe care cu darg îl numim acasă. Uniţi într-un astfel de cuget, păzim porunca sfântă a Mântuitorului Iisus Hristos, care ne spune: ... să vă iubiţi unul pe altul precum v-am iubit Eu (Ioan 15, 12).
Felicitări părintelui Viorel Jarda pentru această minunată manifestare de suflet dăruită , cu drag, felecanilor.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5