Onor Oastei Române din partea năsăudenilor

Ziua Armatei Române a fost sărbătorită și la Năsăud, în sala mică a Casei de Cultură, organizată de Asociațiunea Transilvană năsăudeană, cu implicarea mai multor cercuri astriste: Bistrița, Valea Bârgăului, Rebrișoara, Salva, Coșbuc și Ilva Mare. O veste bună, care mă bucură în calitate de vicepreședinte al Despărțământului, este că cercurile noastre sunt tot mai eficiente, unindu-și gândurile și sentimentele în favoarea culturii și respectării tradițiilor locului.
Despre semnificația acestei zile a vorbit colonelul Ioan Gaftone, fiu al ținutului năsăudean, respectiv de pe Valea Sălăuței, comuna Telciu, din acel colț de rai cu priveliști mărețe și fermecătoare, de unde și-a dobândit această stare de spirit tonică și optimistă. Prin expunerea prezentată a adus un minunat tribut iubirii de neam și țară, construind încă un edificiu spiritual în onoarea armatei române, retrăind ceva ce a crescut în sine - identitatea, iubirea față de înaintași, precum și morala creștină.
Cuvintele sale și ale celorlalți militari care au luat cuvântul au reprezentat vocea unei conștiințe privind viața atât de încărcată a ostașilor români de-a lungul istoriei.
Istorie, leagăn, destin și poezie, sunt cuvintele rostite de astrista Lucreția Mititean, care prezintă gândurile marelui poet de la Hordou, privitoare la românii ce și-au luat mâinile de pe coarnele de la plug, de pe sapă și ruda de la car, de pe coarnele de bivoli prinși la jug, plecând acolo unde este foc și fum, ridicând steagu-n vânt, strigând „Trăiască țara!”, jurând pe cer, că „cine își calcă jurământul, fie-i blestemat mormântul. Dumnezeu cu noi de-acum!”
Cu fapte esențiale din viața ostășească vine și veteranul astrist Ioan Seni, cu sentimentul datoriei față de țară, față de ostașii români și măreția faptelor lor, precum și președintele Despărțământului col. Ioan Boțan, care redeschide poarta spre istoria armatei române cu vitregiile războiului, visele și speranțele spre mai bine, cu parfum de dăruire, adevăr, prospețime și poezie, oferind diplome de recunoștință cadrelor militare rezerviste prezente în sală.
Surpriza zilei ne-o face doamna Claudia Talpoș, care dăruiește tuturor a doua carte a sa, intitulată „Ultimul zvon din anotimp”, convinsă că tot ce se cumpără se consumă, dar ce se dăruiește se înmulțește. Autoarea a adunat cu răbdare între copertele acestei cărți tot ceea ce simte, adică trăirile ei de suflet, cu mesaje care vin din adâncul ființei sale. O carte scrisă cu cuvinte ce au putere, unind visul cu viața prin redescoperirea pe sine, ascultându-și tăcerea pubertății și tinereții. O carte ce vindecă suflete și lărgește noțiunea de prietenie, care nu se pierde niciodată, se pierd doar oamenii falși dintr-o prietenie.
Gânduri curate despre cartea sosită în dar, adusă în prim-plan de președinta Cercului Oraș, Floarea Pleș, și-au exprimat și cititorii: Viorica Calo, Gabriela Seni, Ioana Lăpușneanu, av. Ioan Someșan din Bistrița, Lucreția Mititean, menționând că autoarea de azi și-a cucerit un loc în literatura română.
În final, președintele Filialei Năsăud a Ligii Scriitorilor Români, spune că prezența scriitorilor în Asociația Culturală Transilvană aduce vigoare și optimism, ridică prestanța cercurilor, le dă forță creatoare, cartea fiind plină de farmec, ne atrage, ne captivează, ne încântă și ne îndeamnă să pășim pe căi aspre către stele (Per aspera ad astra).