Colţul filatelistului

O emisiune poştală contestată (III)

În unele cataloage sunt prezentare variante – unele fanteziste: de ex: „emisiune particulară” – prin care emisiunea Poştei Române: „Ziarişti – 1920 – Ujsagirok” apare cu ceva între oficial, neoficial şi tolerat.

a. În Catalogul Fr. Konrad, 1947, Oradea, se specifică faptul că emisiunea a fost declarată neoficială.

b. În CMPR 1959: „Ministerul PTT nu a recunoscut aceste mărci ca emisiune oficială” (p.33).

c. În CMPR 1964 emisiunea nu este menţionată în niciun fel.

d. În CMPR 1974: „Ministerul PTT nu a recunoscut aceste mărci ca o emisiune oficială” (p. 184).

e. În CTPR 2006 sunt recunoscute şi cotate, deşi se precizează faptul că: „… nu a fost recunoscută ca emisiune oficială”.

Cataloagele internaţionale urmează calea bătătorită de către vechile cataloage autohtone, astfel:

- catalogul YVERT tratează emisiunea ca… inexistentă!

- catalogul LIPSIA tratează emisiunea ca fiind: emisiune particulară!

- catalogul ZUMSTEIN şi catalogul MICHEL o prezintă ca: „emisiune apărută cu aprobarea conducerii PTT Transilvania pe care Direcţia PTT Bucureşti nu a declarat-o emisiune oficială”.

Se pare că nici nu va fi vreodată declarată „emisiune oficială” de către Bucureşti. Ea poate fi, totuşi, considerată şi tratată ca „emisiune oficială” de către filateliştii din lumea întreagă. Dat fiind faptul că începând cu 23.08.1920 emisiune devine material colecţionistic, decizia ar trebui să aparţină colecţionarilor, iar cataloagele ar putea-o cota mult mai sus decât cotează aşa-zisele emisiuni „oficiale”…

În cele ce urmează prezint câteva caracteristici ale emisiunii Poştei Române: „Ziarişti – 1920 – Ujsagirok”:

- Supratiparul bilingv a fost executat de către Imprimeria Societăţii Anonime a Ziariştilor din Cluj cu trie tipuri de litere:

a. Tipul I, cuvântul Ziarişti cu literă anticvă de 8 mm lungimea cuvântului – rândurile 1,2 şi 3 din coală.

b. Tipul II, litere bloc, cuvântul are lungimea de 7 mm – rândurile 4 şi 5.

c. Tipul III, litere anticva, cuvântul are 7 mm lungime – ultimele cinci rânduri din coală.

Pentru toate trei tipurile, litera „s” din cuvântul „Ziarişti” este fără sedilă. Supratiparele s-au aplicat pe timbre imprimate atât pe hârtie de război cât şi pe hârtie albă. Pe hârtie de război s-au supratipărit timbrele cu valori faciale de: 1 ban, 40 bani, 5 bani, 10 bani şi 15 bani. Pe hârtie albă s-au supratipărit timbrele cu valori faciale de: 25 bani, 40 bani, 50 bani, 1 leu şi 2 lei.

Varietăţi:

A. -de supratipar

a. Pe rândul 5 a fiecărei coli de timbre litera „r” este mai scurtă.

b. Pe unele piese (val. 5 bani) cifrele care compun milesimile 1920 nu se situează pe acelaşi aliniament orizontal ci pe o oblică descendentă. În aceste cazuri, ciocul cifrei 1 este mai mare decât în celelalte cazuri, milesimile având poziţie 1 9 20.

În final, menţionez că pe timbre din emisiunea Ferdinand uzuale I bust mare, se pot întâlni supratiparele: „Poşta Aeriană 1920” sau „1920 APR”. Sunt considerate emisiuni particulare; uneori chiar „emisiuni frauduloase ale unor particulari”. În general se consideră falsuri în dauna poştei. Idem şi supratiparele cu „AJUTORUL ÎNFOMETAŢILOR” întâlnit numai pe timbre din emisiunea Ferdinand uzuale II, bust mic.

Materialul de studiu fiind insuficient, nu se poate preciza dacă şi câte piese falsificate (la Satu Mare sau la Târgu Jiu) au supratipar: „Ziarişti – 1920 – Ujsagirok”!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5