O conferință profesorală la Blaj. Gimnaziul din Năsăud, reprezentat de directorul Ioan Ciocan și de Maxim Pop, dr. Paul Tanco și dr. Artemiu Publiu Alexi

A fost o dorință veche a tuturor celor ce se interesează de instrucțiunea medie în în școlile noastre, că se vedea pe profesorii gimnaziali de la puținele noastre institute întruniți într-o reuniune profesorală de la care, pe drept, s-ar putea mult mai bine aștepta pe terenul învățământului. Spre realizarea dorinței acesteia, în urma stăruinței neobosite a Excelenței sale Prea Sfințitul Mitropolit[1], în zilele acestea s-a făcut primul și cel mai greu pas. Anume, pe 8 aprilie st. n[2]. a. c., reprezentanții celor trei gimnazii din provincia mitropolitană de Alba Iulia s-au întrunit la Blaj în o conferință cu scopul înființării reuniunii celei atât de mult dorite și spre a discuta mai multe chestiuni referitoare la instrucțiunea medie. De la fiecare gimnaziu au luat parte directorii, anume de la cel din Blaj, Antonelli, de la cel din Beiuș, Mihuțiu, iar de la cel din Năsăud, Ioan Ciocan[3]. Toate trei corpurile profesorale reprezentate prin câte trei deputați ca primele trei puteri didactice, cel din Blaj prin profesorii German, Uilăcan Alexandru și Hossu; cel din Beiuș prin Roșiu, Leșianu și Buteanu, iar cel din Năsăud prin Maxim Pop[4], dr. Paul Tanco[5] și dr. Artemiu Publiu Alexi[6]. Comisar ministerial a fost directorul suprem Pál Sándor din Cluj.

Membrii conferinței au lucrat trei zile, în continuu, cu multă încordare, ceea ce le-a făcut mare onoare. S-au adus mai multe decizii cu privire la uniformitatea la manualele de școală, precum și cu privire la prelucrarea unor manuale mai bune din punct de vedere didactic decât cum sunt multe din cele urmate până acum, adevărat, este mult de îndreptat. S-a atins și chestiunea unității în ortografie și s-a adus relativ la ea o concluzie, deși nu definitivă, însă destul de bună. Ortografia cea extravagantă, etimologică, luptă acum lupta Cartagenei înainte de cădere, căci numai cu greu părăsește terenul ce l-a ocupat timp îndelungat cu nu puțină daună didactică. Ora ei însă a bătut și-i servește, totuși, spre onoare că și în minutele din urmă se mai luptă cu atâta curaj și abnegație. Voiește să cadă, cel puțin, cu onoare, cât să poată zice „Totul e pierdut, afară de onoare”!

Pe lângă acestea s-a mai lucrat și la un proiect de statut pentru viitoarea reuniune. În 8 aprilie st. n. Excelența Sa i-a întrunit pe toți membrii conferinței la prânzule mesei sale, iar în 9 aprilie Canonicul Moldovan i-a întrunit pe toți membrii conferinței laolaltă  cu toți profesorii din Blaj la o cină frumoasă.

Mulți ar fi dorit ca la o atare conferință să participe toate gimnaziile la care limba propunerii este cea română. Adevărat, că din punct de vedere didactic, așa ceva ar fi avut nu puține avantaje. Însă după ce legea nu cunoaște decât institute confesionale de învățământ și nu și naționale, așa o reuniune pe o atare bază ar fi astăzi nerealizabilă, din care cauză opinia comună a fost că se face cel puțin atâta cât se poate. Mai bazată a fost dorința acelora care ar fi voit să vadă în conferința aceasta reprezentate și cele trei preparandii din provincia mitropolitană de Alba Iulia, anume cele din Blaj, Gherla și Oradea Mare. Aceasta, pentru că nu puține manuale gimnaziale se folosesc ca atare și la institutele preparandiale care, toate trei, numără bărbați cu experiențe tare frumoase pe terenul instrucțiunii și al educației.

În 11 aprilie st. n. domnii conferențiari au părăsit Blajul ducând cu sine, precum credem, un suvenir plăcut și o conștiință dulce că au făcut primul pas spre realizarea unei vechi dorințe.

Text preluat după Foaia bisericească, Blaj, Anul III, 1885, nr. 7, p. 112.

Sursa foto: Fotografia din colecția Cornel Rusan