Miss ’75, iniţiativă de senzaţie la Sulina

La ideea doamnei Florentina Chiriac din Sulina, valorificată de Biblioteca Orăşenească, în colaborare cu Casa Orăşenească de Cultură şi cu Primăria oraşului, s-a iniţiat, în localitate, un concurs unicat şi de senzaţie „MISS ’75”, din juriu făcând parte, între alţii, şi primarul oraşului, domnul Aurel Dimitriu.

Pentru edificare şi detalii cu privire la acest concurs neîntâlnit, cred, în altă parte de ţară, am stat de vorbă cu iniţiatoarea lui, d-na Florentina Chiriac.

- Aşadar, doamnă Chiriac, cum v-a venit ideea organizării unui astfel de concurs?

- Am plecat de la faptul că noi suntem o comunitate mică şi, totuşi, periodic, sărbătorim numeroase evenimente istorice sau actuale, prin festivaluri, prin diverse manifestări culturale dar care se petrec mai mult primăvara, vara şi toamna. Aşa am constata că în lunile ianuarie, februarie şi martie sunt nişte timpi morţi. În afară de ziua Micii Uniri şi de festivităţile dedicate naşterii lui Eminescu, alte manifestări nu mai au loc. Aşa că m-am gândit să mai organizăm o manifestare prin care să scoatem lumea din casă, să încercăm a stimula imaginaţia, creativitatea, memoria. În timpul verii, omul iese afară, se plimbă, ia parte la evenimente culturale, dar iarna, mai cu seamă oamenii în vârstă, se simt parcă şi mai bătrâni. Atunci mi-a venit ideea organizării unui concurs dedicat doamnelor de vârsta a treia. L-am numit „MISS ÎNŢELEPCIUNE”.

- Deci, „Miss înţelepciune”, nu Miss ’75?

- Automat am plecat de la ideea ca, la acest concurs, să ia parte femeile în vârstă de peste 70 de ani.

- Am înţeles că n-a fost doar un simplu concurs ci unul mai complex?

- Da, concurentele au avut de trecut mai multe probe, în mare parte de ordin practic. Au fost obligate să-şi reamintească dansurile din tinereţe, să danseze un tangou, un vals şi chiar alte dansuri mai moderne. Celor cu voce li s-a cerut să interpreteze un cântec sau două, la alegere. Apoi, a existat o probă de îndemânare manuală, îndeobşte împletituri. Concurentele aveau la ele câte-un ghem şi andrelele respective. La un start, contra cronometru, avea de îndeplinit proba cerută.

- Orice om mai puţin avizat în această direcţie, când aude de „miss”, înţelege un soi de evoluţie fizică pe scenă, într-o anumită costumaţie sau ţinută.

- În cazul nostru nu a contat acest criteriu. Noi am mers pe „miss înţelepciune”, pe partea de experienţă acumulată de-a lungul vieţii.

„Eu aş vrea să mai adaug – a intrat în discuţie şi doamna Ilinca Mihăilă, directoarea Bibliotecii Orăşeneşti din Sulina – că, în plus faţă de ce a cuprins proiectul, am intenţionat să atragem la acest concurs femeile cele mai în vârstă. Pentru că, la început, aproape nicio familie n-a fost de acord să-şi vadă bunica pe scenă făcând tot felul de „ciudăţenii”. Că aşa este. Atunci când spargi gheaţa, totul pare, la început, ciudat”.

Rep.: - Bine, doamnă Ilinca, dar s-au văzut la televizor, femei de 80, chiar 90 de ani, care au sărit cu paraşuta. Ce vreţi mai mare ciudăţenie?

M. Ilinca: - Păi, tocmai în acest spirit am acţionat şi noi. Dar la început, nu găseam concurente. Atunci am atras familiile. Am identificat nepoţii. Am vorbit în secret cu ei. Una dintre concurente are cinci nepoţi (doamna Ştefana). Pe aceşti nepoţi când i-a crescut, i-a terorizat cu poezia „Tanu” de Otilia Cazimir:

„Tanu-i un motan cuminte,

Şi-i atâta de curat,

C-are voie să se culce

Chiar cu pernele din pat”.

Ei i-au pregătit bunicii o surpriză. Au apărut toţi cinci pe scenă, chiar dacă acum sunt mari, unii de vârsta armatei, dar de înălţimi diferite. S-au aliniat în faţa ei şi au recitat împreună, schimbându-şi tonalităţile, întreaga poezie.

Rep: - Cred că a fost foarte amuzant.

M. Ilinca: - Da, desigur. Un alt exemplu a fost acela cu doamna Popa care, la vârsta ei de peste 70 de ani, a cântat şi a dansat cu nepotul.

Florentina Chiriac: - Întâmplător, d-na Maria Popa, cea care a câştigat concursul, este mătuşa mea. Am fost extrem de fericită. Dar vreau să relev faptul că, în timpul concursului, s-a dezvoltat un anumit spirit de competiţie.

M. Ilinca: - Ilustrativ în această privinţă este cazul uneia dintre ele care, la proba de tricotaj, s-a prezentat cu câteva ochiuri puse pe andrele. Toate celelalte au fost furioase şi au reclamat-o juriului.

Florentina Chiriac: - Tot în acest spirit competitiv, s-au ambiţionat în depănarea amintirilor. Îşi aduceau aminte de vremea tinereţii, că fac parte cam din aceeaşi generaţie. Au crescut împreună, au trăit în acelaşi timp şi s-au trezit că sunt împreună şi la concurs.

M. Ilinca: - Vreau să mai adaug că spiritul competitiv a fost stimulat şi de publicul din sală, în cea mai mare parte feminin. Femeile au venit cu banere şi pancarte e care scria: „Pentru cea mai tare mamaie!”

Rep: - Este, într-adevăr, o iniţiativă pentru care meritaţi felicitări şi îmi exprim convingerea că acest concurs unicat, cred, în ţară, va deveni cu timpul un act cultural tradiţional.