Mihai Rotaru: “ASTV este pe primul loc ca şi cotă de audienţă. Aceasta nu înseamnă însă că trebuie să deturăm motoarele. Suntem pe o piaţă dură şi trebuie să facem faţă provocărilor”

Cum au fost începuturile ASTV, în urmă cu 14 ani?

În urmă cu 14 ani am început să emitem, însă proiectul televiziunii este mult mai vechi. Am fi pus-o în funcţiune încă din 1995, pentru că eram pregătiţi de atunci, însă au apărut probleme cu acţionarii şi a trebuit să tot amânăm momentul deschiderii. Practic patru ani am tot stat pe tuşă, am lucrat la rece cum se spune, adică am făcut probe, dar am şi plătit telefoane şi tot soiul de facturi apărute. Principala problema era emiţătorul, pe care partenerul de atunci, Marcel Avram (impresar, organizatorul concertului Michael Jackson la Bucureşti) nu a putut să-l achiziţioneze din cauza unor probleme financiare. În final, în 1999 am hotărât să deschidem postul, iar efortul financiar a fost pe măsură. De atunci am reuşit să susţinem acest efort, în condiţiile în care în cei 14 ani n-am avut nicio altă activitate conexă care să susţină televiziunea sau vreun sponsor asociat. Ne-am descurcat pe cont propriu, între timp am devenit acţionar unic şi am supravieţuit doar prin efortul extraordinar al echipei.

Cum v-a venit ideea să faceţi televiziune?

Mi-am spus la vremea respectivă că este o afacere de viitor. Aş fi putut să activez în domeniul producţiei de mobilă, pentru că mă pricepeam la asta. Dar n-am dorit să fac concurenţă neloială Combinatului de Prelucrare a Lemnului, pe care l-am condus atâta vreme. Au făcut-o însă alţii, până l-au pus pe butuci. Revenind la ideea infiinţării unei televiziuni, vă pot spune că atunci am privit-o ca pe un business. N-am crezut că voi ajunge să fac şi muncă de redacţie, să fac şi emisiuni. La vremea aceea planurile erau foarte ambiţioase, voiam să facem un lanţ de televiziuni locale şi aveam şi licenţe.

Care consideraţi că sunt principalele reuşite din punct de vedere al managementului televiziunii?

Mă bucur că am reuşit să încheg un colectiv, să menţinem postul în funcţiune chiar şi în perioade de instabilitate economică, şi să nu renunţăm nici atunci când mulţi, unii actori în tot soiul de jocuri de interese, ar fi dorit să ne desfiinţăm. Acum ASTV are propriul sediu, în centrul oraşului, nu e nici televiziune de apartament, şi nici dependentă de o chirie, ceea ce spune multe despre un anumit grad de stabilitate economică pe care l-am atins . Una peste alta ,în 14 ani pot spune că am devenit un brand închegat, care a atras şi atrage colaboratori constanţi, serioşi şi de valoare. Şi nu pot să nu-i amintesc aici pe Alexandru Pugna, colaboratorul nostru de mulţi ani, sau pe părintele Nicolae Feier şi desigur, pe mulţi alţii.

Ce n-aţi reuşit în privinţa televiziunii? Ce vă nemulţumeşte?

Că nu avem o audienţă aşa cum am vrut. E suficient loc de mai bine . N-am reuşit să ne adresăm tuturor segmentelor de populaţie, aşa cum mi-am dorit. Am neglijat segmentul tinerilor pe care n-am reuşit să-i atragem spre noi. De altfel nici televiziunile de ştiri n-au reuşit să o facă, aşa că s-ar putea să fie un complex de factori la mijloc, care să nu ţină neapărat de ceea ce puteam face noi cu adevărat.Un alt regret al meu este legat de interactivitate, pentru că mai e suficient de lucrat şi aici.

Care e segmentul de public căruia vă adresaţi?

În principal persoanele de 45-54 de ani. Şi n-o spun eu, ci un studiu de audienţă pentru televiziunile locale realizat de un auditor autorizat pentru 21 de staţii din toată ţara. Conform acestui studiu peste 62 % dintre cei care urmaresc programele noastre sunt persoane cu venituri de nivel mediu şi ridicat. Ca şi cotă de audienţă între televiziunile locale ASTV era urmarită de la începutul anului 2012 de 42 % dintre bistriţeni, la o distanţă mare, de 30% faţă de următorul clasat şi in condiţiile in care 30% dintre bistriţeni nu urmaresc posturile locale, majoritatea din cauze tehnice.

Cum vor arăta următorii 14 ani cu ASTV?

Viitorul arată bine, pentru că avem foarte multe proiecte viabile. De doi ani am intrat, ca parteneri într-o asociaţie a televiziunilor independente locale şi regionale , iar acest parteneriat presupune nu numai schimb de programe şi de timpi de antenă de publicitate. Practic putem difuza în zeci de oraşe din ţară publicitate la preţurile mici din Bistriţa, graţie acestor reciprocităţi. Un alt proiect, în care ne-am pus multe speranţe este o finanţare de 135 de mii de lei din care 100 de mii sunt fonduri nerambursabile pentru dotarea cu aparatură performantă. Suntem pe primul loc ca şi cotă de audienţă de multă vreme. Asta nu înseamnă însă că trebuie să deturăm motoarele. Suntem pe o piaţă dură şi trebuie să fim pregătiţi să facem faţă şi în continuare provocărilor de tot felul.