Maialul elevilor năsăudeni, o veritabilă emblemă a „oraşului academicienilor”

Este o originală şi apreciată manifestare centenară, cu ample valenţe educaţionale:

• omagiază prin dansul Călușarilor, deplasarea pedestră a delegației năsăudenilor la Marea Adunare Naţională a ardelenilor de la Blaj, din 15 mai 1848;

• afirmă ataşamentul elevilor din şcolile năsăudene faţă de portul, cântecul şi dansul popular,
• rememorează manifestările de rezistenţă ale  românilor din Transilvania în faţa presiunilor statului maghiar asupra limbii şi învăţământului în limba română în deceniile adiacente ale anului 1990.

         A fost frecvent consemnat în documente după 1875, anul desfiinţării Districtului Năsăudului: Iuliu Moisil în 1881, Vasile Borgovan în 1907, iar  Virgil Şotropa şi Nicolae Drăganu  în 1913.

         Momentul cel mai probabil pentru crearea sărbătorii Maialului este anul 1871, când la Liceul grăniceresc director era Dr. Ioan Marte Lazăr – creatorul Odei festive a Gimnaziului.

          În acel an a fost obţinută cu mare dificultate aprobarea împărătească de constituire a Societăţii de lectură a elevilor „Virtus Romana Rediviva” - veritabil scut cultural și lingvistic împotriva legilor de maghiarizare forțată.           Districtul era condus de înflăcăratul şi curajosul patriot, magistratul Alexandru Bohăţielu.

II

         Primele ediţii ale Maialului elevilor năsăudeni s-au desfăşurat în pădurea DUMBRAVA, spre izvoarele Văii Podului, mutându–se apoi în LOAGĂR (spaţiul stadionului de fotbal), locuri spre care elevii plecau din curtea şcolii încolonaţi, în veşminte populare şi în ritmuri de fanfară, abordând tricolorul românesc.

         Momentul de vârf era suita de  dansuri Căluşarul, De-a lungul someşan şi Învârtita. În perioada interbelică profesorii cu partenerele lor executau seara, în sala de sport, dansul de salon Romana.

         Maialul a avut şi duşmani: ocupaţia maghiară care l-a interzis în perioada 1940 – 1945, interdicţie aplicată între 1948 – 1957 şi de autorităţile comuniste.

         Meritul renaşterii Maialului îi revine directorului Grigore Găzdac care l-a transformat, încă din primul său an de directorat, în sărbătoarea întregii comunităţi locale, cu participarea tuturor şcolilor Năsăudului.

         În ultimele două decenii desfăşurarea Maialul include şi festivităţi de premiere de către administraţia locală a celor mai performanţi elevi ai şcolilor năsăudene, afirmaţi prin premii şi menţiuni la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor şcolare, la sesiunile de referate şi comunicări ale elevilor, la concursurile şi campionatele sportive şi la  festivalurile cultural – artistice.

         Maialul se constituie ca o veritabilă emblemă a Năsăudului şcolar şi un simbol al respectului generațiilor de elevi faţă de valorile definitorii ale spiritului cărturăresc năsăudean.